Cancerul la plămâni declanșează hipertensiune pulmonară?
Rezumat: Cancerul de plămâni poate fi asociat, în anumite situații, cu hipertensiune pulmonară, o creștere anormală a presiunii în circulația pulmonară. Tumora poate comprima sau invada vasele pulmonare, iar cancerul crește și riscul formării cheagurilor de sânge și al emboliei pulmonare.
Mai rar, celulele tumorale pot obstrua vasele mici din plămâni. Unele tratamente oncologice pot contribui, de asemenea, la apariția hipertensiunii pulmonare prin afectarea plămânilor sau inimii.
Simptomele includ dificultăți de respirație, oboseală, durere toracică, amețeli și umflarea picioarelor. Tratamentul depinde întotdeauna de mecanismul care a provocat creșterea presiunii pulmonare și necesită o abordare multidisciplinară.
1. Ce legătură există între cancerul de plămâni și hipertensiunea pulmonară?
2. Cum poate cancerul de plămâni să declanșeze hipertensiune pulmonară?
a. Compresia vaselor de sânge din plămâni
b. Cheagurile de sânge și embolia pulmonară
c. Afectarea directă a circulației pulmonare
3. Ce simptome poate provoca hipertensiunea pulmonară la pacienții cu cancer?
a. Dificultăți de respirație și oboseală
b. Durere în piept, amețeli și palpitații
c. Umflarea picioarelor și scăderea toleranței la efort
4. Tratamentul pentru cancer poate favoriza hipertensiunea pulmonară?
5. Cum se tratează hipertensiunea pulmonară asociată cancerului de plămâni?
a. Tratamentul cancerului
b. Tratamentul complicațiilor cardiovasculare și pulmonare
6. Când trebuie solicitat urgent ajutor medical?
7. Concluzie
1. Ce legătură există între cancerul de plămâni și hipertensiunea pulmonară?
Hipertensiunea pulmonară înseamnă creșterea presiunii în vasele prin care sângele circulă de la inimă către plămâni. Conform definiției actuale, diagnosticul hemodinamic presupune o presiune medie în artera pulmonară mai mare de 20 mmHg, măsurată prin cateterism cardiac drept.
Nu trebuie confundată cu hipertensiunea arterială obișnuită, măsurată la braț. În hipertensiunea pulmonară, problema este localizată în circulația dintre partea dreaptă a inimii și plămâni.
Cancerul de plămâni nu determină automat hipertensiune pulmonară. Cele două afecțiuni se pot asocia însă prin mai multe mecanisme, iar la același pacient pot exista chiar mai multe cauze simultan.
O tumoră poate comprima vasele pulmonare, cancerul poate crește riscul formării cheagurilor, iar celulele maligne pot ajunge uneori în vasele pulmonare mici. În plus, afectarea extinsă a țesutului pulmonar poate contribui la hipoxie și la creșterea rezistenței vasculare pulmonare.
Hipertensiunea pulmonară obligă ventriculul drept al inimii să pompeze sângele împotriva unei rezistențe crescute. Dacă situația devine severă și persistă, partea dreaptă a inimii se poate dilata și poate apărea insuficiența cardiacă dreaptă.
2. Cum poate cancerul de plămâni să declanșeze hipertensiune pulmonară?
a. Compresia vaselor de sânge din plămâni
O tumoră pulmonară mare sau ganglionii limfatici măriți din mediastin pot ajunge în apropierea arterelor și venelor pulmonare.
Dacă formațiunea tumorală comprimă sau invadează un vas important, spațiul prin care circulă sângele se îngustează. Inima dreaptă trebuie atunci să dezvolte o presiune mai mare pentru a împinge sângele către plămâni.
Obstrucția arterelor pulmonare produsă direct de o formațiune malignă este mult mai rară decât alte cauze ale hipertensiunii pulmonare, dar este un mecanism recunoscut la pacienții oncologici.
Pot fi afectate și venele pulmonare. Dacă întoarcerea sângelui din plămâni către inimă este blocată, presiunea poate crește în circulația pulmonară și poate apărea edem pulmonar.
Localizarea cancerului contează mult. Tumorile situate central, în apropierea hilului pulmonar și a vaselor mari, au un potențial mai mare de a produce compresie vasculară decât tumorile periferice mici.
b. Cheagurile de sânge și embolia pulmonară
Cancerul favorizează o stare de hipercoagulabilitate, ceea ce înseamnă că sângele are o tendință mai mare de a forma cheaguri. Tromboembolismul venos include tromboza venoasă profundă și embolia pulmonară și reprezintă o complicație importantă a cancerului.
Un cheag format, de exemplu, într-o venă profundă a piciorului se poate desprinde și poate ajunge prin circulație în arterele pulmonare. Apare astfel embolia pulmonară.
O embolie pulmonară mare poate crește brusc rezistența întâmpinată de ventriculul drept și poate provoca instabilitate cardiovasculară severă.
Uneori, cheagurile nu dispar complet. Ele se pot organiza și transforma în țesut fibros care obstruează persistent arterele pulmonare.
Într-o proporție mică dintre pacienți se poate dezvolta astfel hipertensiunea pulmonară tromboembolică cronică, prescurtată CTEPH. Aceasta este o formă distinctă de hipertensiune pulmonară și necesită evaluare într-un centru cu experiență.
Tratamentul și boala oncologică în sine influențează riscul trombotic. De aceea, apariția unei dificultăți de respirație noi la o persoană cu cancer trebuie evaluată și din perspectiva unei posibile embolii pulmonare.
c. Afectarea directă a circulației pulmonare
Există și un mecanism rar, dar foarte grav, numit microangiopatie trombotică tumorală pulmonară, prescurtat PTTM.
În această situație, celulele tumorale ajung în vasele pulmonare foarte mici. Ele declanșează formarea de microtrombi, inflamație și îngroșarea pereților vasculari, ceea ce îngustează progresiv circulația pulmonară.
PTTM este asociată în special cu adenocarcinoamele. Cancerul gastric este unul dintre cele mai frecvent descrise, dar sindromul a fost raportat și în adenocarcinomul pulmonar și alte tipuri de cancer.
Creșterea rezistenței vasculare poate fi rapidă și severă, producând hipertensiune pulmonară, insuficiență ventriculară dreaptă și insuficiență respiratorie.
Diagnosticul este dificil. Tomografia poate să nu arate un cheag mare, așa cum se întâmplă în embolia pulmonară obișnuită, deoarece blocajele sunt localizate în vase foarte mici.
PTTM este rară și mare parte din dovezile privind tratamentul provin încă din cazuri clinice și serii mici de pacienți. Prin urmare, nu există o schemă terapeutică standard aplicabilă tuturor cazurilor.
3. Ce simptome poate provoca hipertensiunea pulmonară la pacienții cu cancer?
a. Dificultăți de respirație și oboseală
Cel mai frecvent simptom este dificultatea de respirație, observată inițial în timpul mersului sau altui efort.
Pe măsură ce hipertensiunea pulmonară progresează, activități care înainte erau ușoare, precum urcatul scărilor, mersul până la magazin sau efectuarea treburilor casnice, pot deveni tot mai dificile.
Oboseala apare deoarece inima nu mai poate crește suficient debitul de sânge în timpul efortului, iar oxigenarea organismului poate fi afectată.
La pacientul cu cancer de plămâni, aceste manifestări nu indică automat hipertensiune pulmonară. Anemia, infecțiile, revărsatul pleural, progresia tumorii sau efectele tratamentului pot produce simptome similare.
b. Durere în piept, amețeli și palpitații
Hipertensiunea pulmonară poate provoca presiune sau durere în piept, în special la efort.
Pot apărea palpitații, senzația de inimă accelerată, amețeală și, în formele severe, episoade de leșin.
Sincopa la efort reprezintă un semn îngrijorător. Poate indica faptul că ventriculul drept nu mai reușește să crească suficient cantitatea de sânge pompată către plămâni și către restul organismului.
Durerea toracică apărută brusc împreună cu dificultatea severă de respirație poate indica și o embolie pulmonară acută și necesită evaluare medicală imediată.
c. Umflarea picioarelor și scăderea toleranței la efort
În formele avansate, ventriculul drept poate începe să funcționeze insuficient.
Sângele stagnează atunci în circulația venoasă. Pot apărea umflarea gleznelor și picioarelor, creșterea circumferinței abdomenului și senzația de plenitudine abdominală.
Pacientul poate observa simultan că poate merge distanțe tot mai scurte sau că are nevoie de pauze mai dese.
Aceste simptome pot avea numeroase alte cauze la o persoană cu cancer, inclusiv probleme renale, hepatice sau cardiace. De aceea, diagnosticul nu poate fi stabilit numai pe baza simptomelor.
4. Tratamentul pentru cancer poate favoriza hipertensiunea pulmonară?
Da, anumite tratamente oncologice pot contribui la apariția hipertensiunii pulmonare, însă riscul depinde foarte mult de medicamentul sau procedura utilizată. Nu toate tratamentele pentru cancer de plămâni au acest efect.
Unele medicamente antineoplazice pot afecta direct vasele pulmonare. Alte terapii pot produce disfuncție cardiacă, iar hipertensiunea pulmonară apare secundar bolii inimii.
Radioterapia toracică poate, în anumite circumstanțe, să producă leziuni pulmonare și fibroză. Dacă afectarea plămânilor devine importantă, hipoxia și distrugerea rețelei vasculare pulmonare pot contribui la hipertensiune pulmonară.
Unele terapii oncologice pot provoca pneumonită sau alte leziuni pulmonare. Și acestea pot contribui indirect la creșterea presiunii în circulația pulmonară dacă afectarea respiratorie este suficient de importantă.
Cancerul și tratamentul oncologic cresc, de asemenea, riscul tromboembolismului venos în anumite situații. Un episod de embolie pulmonară sau tromboembolismul repetat reprezintă o altă cale prin care poate apărea hipertensiune pulmonară.
De aceea, la un pacient oncologic care dezvoltă dispnee nouă, oboseală neobișnuită sau durere în piept trebuie stabilită cauza, nu presupus automat că simptomele sunt produse de cancer.
5. Cum se tratează hipertensiunea pulmonară asociată cancerului de plămâni?
Nu există un singur tratament pentru toate cazurile. Primul pas este identificarea mecanismului care determină hipertensiunea pulmonară.
a. Tratamentul cancerului
Dacă o tumoră comprimă vasele pulmonare, controlul cancerului poate reduce uneori obstrucția.
În funcție de tipul și stadiul cancerului, tratamentul poate include chirurgie, radioterapie, chimioterapie, imunoterapie sau terapii țintite. Alegerea se face individual, în funcție de caracteristicile tumorii și starea pacientului.
În cazurile rare de PTTM, controlul rapid al cancerului reprezintă o componentă esențială a tratamentului. Au fost raportate ameliorări după diferite tratamente oncologice, inclusiv în adenocarcinomul pulmonar, dar dovezile provin în principal din cazuri clinice.
Aceste rezultate nu înseamnă că un anumit medicament reprezintă tratament standard pentru PTTM. Deciziile sunt luate de echipe specializate și depind de tipul molecular al cancerului și de starea pacientului.
b. Tratamentul complicațiilor cardiovasculare și pulmonare
Dacă hipertensiunea pulmonară este legată de hipoxie și afectare pulmonară, se tratează în primul rând boala pulmonară de bază și lipsa de oxigen, atunci când oxigenoterapia este indicată.
În insuficiența ventriculară dreaptă cu retenție de lichide pot fi necesare diuretice. Acestea reduc congestia și edemele, dar nu tratează cauza cancerului.
Dacă apare tromboembolism venos, anticoagularea constituie tratamentul principal în majoritatea cazurilor, dacă nu există contraindicații majore. Pentru pacienții cu cancer există mai multe variante de anticoagulare, alese în funcție de riscul de sângerare, interacțiunile medicamentoase și particularitățile bolii.
Hipertensiunea pulmonară tromboembolică cronică are tratamente specifice. În funcție de caz, acestea pot include endarterectomie pulmonară, angioplastie pulmonară cu balon și tratament medicamentos specializat.
Medicamentele vasodilatatoare destinate hipertensiunii arteriale pulmonare nu sunt potrivite automat pentru toate formele de hipertensiune pulmonară întâlnite în cancer.
În special atunci când hipertensiunea pulmonară este produsă de o boală pulmonară, dovezile pentru aceste medicamente sunt limitate, iar unele pot avea efecte nedorite. Cazurile severe trebuie evaluate într-un centru specializat.
6. Când trebuie solicitat urgent ajutor medical?
O persoană cu cancer de plămâni trebuie să solicite rapid ajutor medical dacă apare brusc o dificultate severă de respirație, mai ales dacă este diferită de simptomele obișnuite.
Durerea toracică bruscă, pulsul foarte rapid, tusea cu sânge, amețeala severă sau pierderea stării de conștiență pot fi semne ale unei embolii pulmonare ori ale unei alte complicații cardiopulmonare grave.
Este necesară evaluare urgentă și dacă buzele sau pielea devin albăstrui, respirația este dificilă chiar în repaus ori persoana prezintă slăbiciune extremă și confuzie.
Umflarea rapidă a picioarelor, asociată cu agravarea dispneei și creșterea în greutate prin retenție de lichide, poate indica insuficiență cardiacă dreaptă și necesită evaluare medicală promptă.
Un picior devenit brusc umflat, dureros sau mai cald decât celălalt poate semnala tromboză venoasă profundă, care poate preceda embolia pulmonară.
7. Concluzie
Cancerul de plămâni poate fi asociat cu hipertensiune pulmonară, dar relația dintre cele două boli este complexă. Tumora poate comprima vasele pulmonare, cancerul poate favoriza embolia pulmonară, iar în situații rare celulele tumorale pot obstrua microcirculația pulmonară.
Tratamentul oncologic poate contribui și el, direct sau indirect, la afectarea inimii, plămânilor ori circulației pulmonare. Apariția dispneei la un pacient cu cancer nu trebuie atribuită automat progresiei tumorii.
Identificarea mecanismului este esențială deoarece tratamentul diferă considerabil. Controlul cancerului, anticoagularea, oxigenoterapia, tratamentul insuficienței cardiace sau terapiile specifice pentru anumite forme de hipertensiune pulmonară pot fi necesare, într-o abordare coordonată între oncologie, cardiologie și pneumologie.
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Ce înseamnă hipertensiune pulmonară?
Răspuns: Hipertensiunea pulmonară înseamnă creșterea anormală a presiunii în circulația dintre inimă și plămâni. Diagnosticul hemodinamic este confirmat prin cateterism cardiac drept.
Întrebare: Cancerul de plămâni provoacă întotdeauna hipertensiune pulmonară?
Răspuns: Nu. Hipertensiunea pulmonară apare numai la unii pacienți și poate avea cauze diferite, precum compresia vasculară, embolia pulmonară, afectarea plămânului sau, rar, microangiopatia tumorală.
Întrebare: Embolia pulmonară poate duce la hipertensiune pulmonară?
Răspuns: Da. În unele cazuri, cheagurile persistă și obstruează cronic arterele pulmonare, putând duce la hipertensiune pulmonară tromboembolică cronică.
Întrebare: Cum se depistează hipertensiunea pulmonară?
Răspuns: Ecocardiografia este folosită pentru evaluarea inițială. În situațiile în care este necesară confirmarea diagnosticului, presiunile pulmonare se măsoară direct prin cateterism cardiac drept.
Întrebare: Se poate trata hipertensiunea pulmonară la pacientul cu cancer?
Răspuns: Da, însă tratamentul depinde de cauză. Poate include tratamentul cancerului, anticoagulare, oxigen, diuretice sau terapii specifice anumitor forme de hipertensiune pulmonară.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
ERS Publications - 2022 ESC/ERS Guidelines for the diagnosis and treatment of pulmonary hypertension
https://publications.ersnet.org/content/erj/61/1/2200879
PMC - A Rapid Review of Adenocarcinoma and Pulmonary Tumor Thrombotic Microangiopathy: A Deadly Duo
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11787629/
Studiul „A Rapid Review of Adenocarcinoma and Pulmonary Tumor Thrombotic Microangiopathy: A Deadly Duo”, apărut în Cureus. 2025 Jan 3;17(1):e76842. doi: 10.7759/cureus.76842, autori: Emin Gayibov, Amin H Karim
Te-ar mai putea interesa și...
