Acidul folic poate preveni primul atac de cord, dar nu si pe al doilea

Rezumat: Acidul folic, forma sintetică a vitaminei B9, participă la formarea celulelor și la metabolismul homocisteinei. Un nivel crescut de homocisteină este asociat cu afectarea vaselor, stres oxidativ și activarea plachetelor sangvine. Totuși, scăderea homocisteinei nu înseamnă automat prevenirea unui atac de cord.

Studiile recente sugerează un posibil beneficiu cardiovascular al folatului în anumite populații, mai evident pentru accidentul vascular cerebral decât pentru infarct.

După un atac de cord, suplimentele din complexul B nu au demonstrat că reduc recurențele. Folatul rămâne esențial, iar suplimentarea trebuie adaptată vârstei, sarcinii, dietei, bolilor asociate și tratamentelor, fără a înlocui prevenția cardiovasculară stabilită cu medicul.

1. Ce este acidul folic?
2. De ce este acidul folic important pentru sănătatea inimii?
a. Legătura dintre acidul folic și homocisteină
b. Rolul acidului folic în prevenirea bolilor cardiovasculare
3. Mecanismele de acțiune ale acidului folic
a. Cum ajută acidul folic la prevenirea formării cheagurilor de sânge
b. Beneficiile suplimentării cu acid folic
c. De ce anumite grupuri de oameni ar trebui să ia suplimente
d. Risc și beneficii în utilizarea acidului folic
4. Folatul și dieta
a. Surse naturale de folat
b. Alimente bogate în acid folic
c. Recomandări pentru o dietă echilibrată
5. Deficiența de folat și impactul său
a. Ce se întâmplă când nu consumi suficient folat
b. Simptome și riscuri asociate
6. Concluzie

1. Ce este acidul folic?

Acidul folic este forma sintetică a folatului, adică vitamina B9. Folatul se găsește în legume cu frunze verzi, leguminoase, citrice, avocado și alte alimente, în timp ce acidul folic se găsește mai ales în suplimente și produse fortificate. Organismul folosește vitamina B9 pentru sinteza ADN-ului, diviziunea celulară și formarea normală a globulelor roșii.

Acidul folic face parte din complexul B, alături de vitamine precum B6 și B12. Ele au roluri diferite, dar se intersectează în metabolismul aminoacizilor și al homocisteinei. De aceea, multe studii cardiovasculare au testat combinații din complexul B, ceea ce face uneori dificilă separarea efectului vitaminei B9.

2. De ce este acidul folic important pentru sănătatea inimii?

Interesul pentru acidul folic în cardiologie vine în mare parte din relația dintre folat și homocisteină. Nivelurile crescute de homocisteină pot fi asociate cu disfuncție endotelială, stres oxidativ și un mediu mai favorabil trombozei. Aceste procese pot influența ateroscleroza și riscul de atac de cord, mai ales alături de hipertensiune, fumat, diabet sau colesterol crescut.

Totuși, asocierea nu dovedește că acidul folic previne direct infarctul. Studiile recente arată că suplimentarea reduce homocisteina și poate îmbunătăți unii markeri vasculari, dar dovezile pentru reducerea infarctului miocardic rămân neconvingătoare. Beneficiul observat este mai constant pentru prevenirea accidentului vascular cerebral.

a. Legătura dintre acidul folic și homocisteină

Homocisteina este un aminoacid format în timpul metabolizării metioninei. Pentru reciclarea ei eficientă sunt necesare folat, vitamina B12 și, pe o altă cale, vitamina B6. De aceea, deficitul de folat sau B12 poate crește homocisteina, iar complexul B poate ajuta la normalizarea ei când există o carență.

Un nivel foarte mare de homocisteină, întâlnit în unele boli genetice sau deficiențe severe, este legat de tromboză. Creșterile moderate sunt un predictor cardiovascular mai modest. Acidul folic scade homocisteina eficient, dar această schimbare de laborator nu se transformă întotdeauna într-o reducere a riscului de atac de cord.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

b. Rolul acidului folic în prevenirea bolilor cardiovasculare

Unele analize au sugerat beneficii mai mari ale folatului la persoane fără boală cardiovasculară cunoscută, cu aport redus de folat sau în regiuni fără fortificarea cerealelor. Totuși, nu există dovadă solidă că acidul folic, luat de o persoană sănătoasă, previne în mod specific primul atac de cord.

După un atac de cord, studiile mari de prevenție secundară nu au arătat reducerea clară a unui nou infarct prin suplimente cu acid folic și vitamine din complexul B. Pentru cine a avut deja un atac de cord, măsurile cu eficiență dovedită rămân tratamentul prescris, controlul colesterolului și tensiunii, renunțarea la fumat, mișcarea și alimentația cardioprotectoare. Acidul folic poate corecta un deficit, dar nu înlocuiește aceste strategii.

3. Mecanismele de acțiune ale acidului folic

Acidul folic reduce homocisteina și poate influența indirect funcția endoteliului, stratul care căptușește vasele. Unele date experimentale sugerează și o legătură cu disponibilitatea oxidului nitric, important pentru relaxarea vasculară.

Homocisteina în exces poate favoriza stresul oxidativ și poate modifica răspunsul vascular. În aceste condiții, plachete sangvine mai reactive pot participa la formarea trombului. Folatul și complexul B pot îmbunătăți mediul metabolic, dar mecanismul biologic nu dovedește singur că un supliment previne un atac de cord.

a. Cum ajută acidul folic la prevenirea formării cheagurilor de sânge

Un cheag arterial apare frecvent când o placă de aterom se fisurează, iar plachete sangvine aderă la zona lezată. Ele se activează, se agregă și pot forma un dop care blochează artera coronară. Dacă fluxul către inimă este întrerupt, poate apărea un atac de cord.

Homocisteina crescută poate afecta endoteliul și poate favoriza activarea unor plachete sangvine, mai ales în hiperhomocisteinemia severă. Acidul folic reduce homocisteina, iar folatul adecvat susține metabolismul normal. Totuși, efectul asupra plachetelor sangvine nu este echivalent cu acțiunea medicamentelor antiagregante, care au dovezi mult mai solide după infarct.

b. Beneficiile suplimentării cu acid folic

Cel mai bine demonstrat beneficiu al acidului folic este prevenirea defectelor de tub neural atunci când este administrat înainte de concepție și la începutul sarcinii. Suplimentarea tratează și deficitul de folat și poate corecta anemia megaloblastică produsă de această carență.

În plan cardiovascular, acidul folic scade homocisteina, iar unele meta-analize recente au raportat o reducere modestă a riscului de accident vascular cerebral. Pentru atacul de cord, rezultatele sunt neutre sau inconsistente. Complexul B nu ar trebui utilizat ca înlocuitor pentru statine, antiagregante sau controlul tensiunii.

c. De ce anumite grupuri de oameni ar trebui să ia suplimente

Persoanele care pot rămâne însărcinate au cea mai clară indicație preventivă. Suplimentarea poate fi necesară și în deficit documentat de folat, malabsorbție, anumite boli intestinale, consum cronic excesiv de alcool sau când unele medicamente interferează cu metabolismul vitaminei B9.

În aceste situații, acidul folic are un scop precis. Complexul B poate fi indicat dacă există carențe multiple, dar administrarea „pentru inimă” fără evaluare nu este automat utilă. La adulții în vârstă este importantă și verificarea vitaminei B12, deoarece dozele mari de folat pot corecta anemia fără a opri afectarea neurologică produsă de deficitul de B12.

d. Risc și beneficii în utilizarea acidului folic

La dozele recomandate, acidul folic este în general bine tolerat. Pentru adulți, limita superioară tolerabilă pentru folatul sintetic din suplimente și alimente fortificate este de 1.000 micrograme pe zi, exceptând situațiile în care doze mai mari sunt prescrise și monitorizate medical.

Prudența este necesară la persoanele care iau metotrexat pentru cancer, anumite medicamente antiepileptice sau sulfasalazină. Acidul folic poate interacționa cu aceste tratamente. Administrarea unor doze mari fără evaluarea vitaminei B12 nu este recomandată. Nici complexul B nu este lipsit de interacțiuni doar pentru că se vinde fără rețetă.

După un atac de cord, ghidurile moderne pun accent pe terapiile cu eficiență demonstrată, nu pe vitamine. Dacă există deficit de folat, acesta trebuie corectat; dacă nu există deficit sau o indicație clară, suplimentarea de rutină nu are dovezi că previne un al doilea atac de cord.

4. Folatul și dieta

O dietă variată poate asigura o parte importantă din necesarul zilnic de folat. Pentru majoritatea adulților, recomandarea este de 400 micrograme echivalenți de folat alimentar pe zi. În sarcină, necesarul crește la 600 micrograme echivalenți de folat alimentar pe zi.

Folatul din alimente este mai puțin biodisponibil decât acidul folic din produse fortificate sau suplimente. O alimentație bogată în legume, fructe, leguminoase și cereale integrale aduce și fibre, potasiu și alți nutrienți cardioprotectori, nu doar vitamina B9.

a. Surse naturale de folat

Surse bune sunt spanacul, sparanghelul, varza de Bruxelles, salata romaine, broccoli, mazărea, fasolea, năutul, lintea, avocado, portocalele și arahidele. Ficatul conține mult folat, dar în sarcină consumul de ficat trebuie evitat din cauza cantității mari de vitamina A preformată.

Folatul poate fi sensibil la prepararea termică prelungită. Alternarea legumelor crude cu cele gătite ușor și includerea regulată a leguminoaselor ajută la aport. Pentru inimă, avantajul unei astfel de diete depășește acidul folic, deoarece susține și controlul greutății, tensiunii, glicemiei și colesterolului.

b. Alimente bogate în acid folic

Strict vorbind, alimentele naturale conțin folat, nu acid folic. Acidul folic este adăugat în unele produse fortificate, precum anumite cereale pentru micul dejun, făinuri, pâine, paste sau orez, în funcție de țară și politica de fortificare.

Eticheta este importantă. Un produs fortificat poate furniza acid folic chiar dacă ingredientele naturale nu sunt bogate în folat. Pentru cine ia deja un supliment sau complexul B, totalul zilnic din suplimente și alimente fortificate merită verificat pentru a evita dozele inutile.

c. Recomandări pentru o dietă echilibrată

Pentru sănătatea cardiovasculară, obiectivul nu este un singur nutrient. Include zilnic legume, fructe, leguminoase, cereale integrale, nuci și semințe, alături de surse adecvate de proteine. Acest model oferă folat, fibre și micronutrienți și poate reduce expunerea la grăsimi saturate, sare și alimente ultraprocesate.

Dacă ai avut un atac de cord, alimentația este doar o parte a prevenției secundare. Respectarea tratamentului, activitatea fizică recomandată, reabilitarea cardiacă și controlul factorilor de risc sunt prioritare. Acidul folic sau complexul B au sens când există o indicație nutrițională ori medicală.

STUDII VIITOARE INSUFICIENȚĂ CARDIACĂ

5. Deficiența de folat și impactul său

Deficiența de folat afectează mai ales țesuturile cu diviziune celulară rapidă. Poate apărea anemie megaloblastică, cu globule roșii mari și funcționare ineficientă. În deficiențe severe pot scădea și leucocitele sau numărul de plachete sangvine.

Cauzele includ alimentația săracă, alcoolul în exces, malabsorbția, sarcina și anumite medicamente. Un nivel scăzut de folat poate crește homocisteina, iar aceasta poate influența endoteliul și plachete sangvine. Diagnosticul nu se pune după presupusul risc de atac de cord, ci prin evaluare medicală și analize.

a. Ce se întâmplă când nu consumi suficient folat

La început, aportul insuficient poate să nu provoace simptome evidente. În timp, rezervele scad, iar producția normală de celule sanguine este afectată. Pot apărea oboseală, slăbiciune, paloare, iritabilitate, dureri de cap, disconfort la nivelul gurii sau limbii și uneori tulburări digestive.

Deficitul poate crește homocisteina, dar un rezultat crescut nu indică automat lipsă de acid folic; și deficitul de B12, boala renală, unele medicamente sau factorii genetici pot contribui. Administrarea empirică de complexul B înainte de investigații poate complica identificarea cauzei.

b. Simptome și riscuri asociate

Anemia prin deficit de folat poate produce oboseală, lipsă de energie, palpitații și scăderea toleranței la efort. În forme severe pot apărea modificări ale globulelor albe și ale numărului de plachete sangvine. În sarcină, aportul insuficient în perioada periconcepțională crește riscul defectelor de tub neural.

Din perspectiva inimii, lipsa de folat poate contribui la hiperhomocisteinemie, dar nu este singura cauză a bolilor cardiovasculare. Riscul de atac de cord depinde mai ales de ansamblul factorilor precum colesterolul LDL, tensiunea, fumatul, diabetul, vârsta, istoricul familial și boala renală.

6. Concluzie

Acidul folic este esențial pentru sinteza celulară și metabolismul homocisteinei, iar folatul adecvat face parte dintr-o alimentație sănătoasă. Există mecanisme prin care homocisteina crescută poate afecta vasele și plachete sangvine, dar scăderea ei cu suplimente nu garantează prevenirea unui atac de cord.

Dovezile recente susțin mai clar un posibil beneficiu pentru prevenirea accidentului vascular cerebral în anumite populații decât pentru infarctul miocardic. După un atac de cord, studiile de prevenție secundară nu arată că acidul folic sau complexul B reduc recurențele. Suplimentarea rămâne importantă în sarcină, deficit de folat și alte indicații medicale precise.

Q&A: Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Cât timp se ia acid folic în sarcină?
Răspuns: Pentru prevenirea defectelor de tub neural, se recomandă de obicei 400-800 micrograme zilnic cu cel puțin o lună înainte de concepție și în primele 2-3 luni de sarcină. Multe vitamine prenatale sunt continuate pe toată sarcina, când necesarul total de folat este mai mare. Doza se adaptează cu medicul dacă există risc crescut.

Întrebare: Care sunt contraindicațiile pentru acidul folic?
Răspuns: Alergia la produs este o contraindicație rară. Este necesară prudență în deficitul de vitamina B12 și la administrarea unor medicamente, inclusiv metotrexat pentru cancer, unele

Întrebare: Care este doza normală de acid folic?
Răspuns: Pentru adulți, necesarul de folat este de 400 micrograme pe zi. Femeile care vor să rămână însărcinate sunt sfătuite să ia 400-800 micrograme de acid folic zilnic. În sarcină, necesarul total este de 600 micrograme pe zi. Dozele terapeutice pot fi diferite.

Întrebare: Acidul folic te îngrașă?
Răspuns: Nu există dovezi că acidul folic, la dozele recomandate, provoacă direct creștere în greutate. Dacă greutatea se schimbă rapid după începerea unui supliment, cauza trebuie căutată în alimentație, retenție de lichide, medicamente, sarcină sau alte probleme medicale.

Întrebare: Ce simptome ai când ai lipsa de acid folic?
Răspuns: Pot apărea oboseală, slăbiciune, paloare, dureri de cap, iritabilitate, palpitații, limbă sensibilă și scăderea toleranței la efort. Deficitul sever poate afecta și alte celule sangvine. Simptomele se pot suprapune cu deficitul de vitamina B12, de aceea sunt utile analizele înaintea tratamentului.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Studiul „Folate and global health review series, part 3: syntheses on cardiovascular, cerebrovascular, and metabolic diseases”, Journal of Global Health, 2026, Samantha Yoo, Azita Montazeri et al.
https://jogh.org/2026/jogh-16-04160
Studiul „Efficacy of folic acid supplementation in the prevention of cardiovascular disease - a systematic review and meta-analysis of randomized controlled trials”, BMC Nutr. 2025 Nov 5, autori: Patricia Ghattas Hasbun, Ernesto Calderon Martinez, Joanne Arvelaez Pascucci et al.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/41194300/
Studiul „The effect of B-vitamins on the prevention and treatment of cardiovascular diseases: a systematic review and meta-analysis”, Nutr Rev. 2024 Oct 1; autori: Ya Miao, Yihan Guo, Yixin Chen, Yijia Lin, Yan Lu, Qihao Guo
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37850302/

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...