Stilul de viata, important dupa interventii cardiovasculare la pacientii cu boala arteriala periferica
Rezumat: Boala arterială periferică apare când arterele, mai ales cele ale membrelor inferioare, se îngustează prin ateroscleroză și nu mai transportă suficient sânge către țesuturi.
Angioplastia, stentul, aterectomia, bypassul și alte proceduri pot restabili circulația, dar nu elimină boala aterosclerotică din întregul organism. După intervenție, renunțarea la fumat, exercițiul structurat, alimentația sănătoasă și controlul greutății rămân esențiale.
1. Ce este boala arterială periferică și de ce necesită tratament?
2. Ce intervenții cardiovasculare se folosesc în boala arterială periferică?
a. Angioplastie cu balon
b. Montarea unui stent
c. Aterectomie
d. Bypass vascular
e. Endarterectomie
f. Trombectomie și tromboliză
g. Proceduri hibride
3. Ce schimbări ale stilului de viață sunt recomandate după aceste intervenții?
a. Renunțarea la fumat
b. Mersul pe jos și exercițiul fizic
c. Alimentația favorabilă sănătății cardiovasculare
d. Controlul greutății
4. Cum trebuie controlați factorii de risc în arteriopatia obliterantă?
5. Ce rol au medicamentele după intervențiile cardiovasculare?
6. Ce semne pot indica o nouă îngustare sau blocare a arterei?
7. Concluzie
1. Ce este boala arterială periferică și de ce necesită tratament?
Boala arterială periferică este o afecțiune cardiovasculară în care arterele care transportă sângele către membre se îngustează sau se blochează. Cel mai frecvent sunt afectate picioarele, iar cauza principală este ateroscleroza.
Termenul de arteriopatie obliterantă este utilizat frecvent pentru afectarea aterosclerotică a arterelor membrelor inferioare.
În ateroscleroză, colesterolul și alte substanțe se acumulează în pereții arterelor, formând plăci care reduc progresiv spațiul prin care circulă sângele.
Un simptom tipic este claudicația intermitentă: durere, crampă, oboseală sau senzație de greutate în gambă, coapsă ori fesă în timpul mersului, care se ameliorează după repaus.
Formele severe pot provoca durere în picior chiar și în repaus, răni care nu se vindecă și gangrenă. Această situație este numită ischemie cronică amenințătoare de membru și poate duce la amputație dacă circulația nu este restabilită.
Boala arterială periferică nu este însă doar o problemă a picioarelor. Ateroscleroza poate afecta simultan arterele coronare și arterele cerebrale, ceea ce explică riscul crescut de infarct miocardic, accident vascular cerebral și deces cardiovascular.
Tratamentul poate include medicamente, exerciții și schimbări ale stilului de viață. Revascularizarea este luată în considerare când simptomele limitează semnificativ activitatea în ciuda tratamentului sau când există pericol pentru viabilitatea membrului.
2. Ce intervenții cardiovasculare se folosesc în boala arterială periferică?
a. Angioplastie cu balon
În angioplastie, medicul introduce un cateter subțire până în zona îngustată a arterei. Un balon aflat la capătul cateterului este umflat pentru a lărgi vasul și a îmbunătăți circulația.
Există baloane simple și baloane acoperite cu medicamente, concepute pentru a limita proliferarea excesivă a celulelor din peretele vascular după procedură.
Angioplastia este o intervenție minim invazivă și poate fi utilizată singură sau în combinație cu stent, aterectomie ori alte tehnici.
b. Montarea unui stent
Stentul este un mic dispozitiv tubular care se introduce în arteră pentru a susține vasul după dilatarea sa.
Există stenturi metalice simple, stenturi care eliberează medicamente și stenturi acoperite. Alegerea depinde de segmentul arterial și de caracteristicile leziunii.
Chiar și după o angioplastie cu stent, poate apărea în timp restenoză, adică o nouă îngustare în zona tratată. Din acest motiv sunt importante tratamentul medicamentos și monitorizarea ulterioară.
c. Aterectomie
Aterectomia este o procedură endovasculară prin care placa de aterom este tăiată, răzuită, pulverizată sau îndepărtată cu ajutorul unui dispozitiv introdus prin cateter.
Poate fi utilizată în anumite leziuni, inclusiv în unele artere puternic calcificate, și este frecvent combinată cu angioplastia.
Totuși, aterectomia nu este automat mai bună decât angioplastia. O analiză Cochrane actualizată în 2026 a concluzionat că dovezile disponibile sunt foarte incerte privind superioritatea sa în ceea ce privește menținerea arterei deschise, mortalitatea sau evenimentele cardiovasculare.
d. Bypass vascular
Bypassul este o intervenție chirurgicală prin care se creează o cale nouă pentru sânge în jurul segmentului arterial blocat.
Chirurgul poate utiliza o venă proprie a pacientului sau, în anumite situații, o proteză vasculară sintetică.
Bypassul poate fi preferat în cazul unor blocaje extinse sau complexe și în unele forme de ischemie severă. Comparativ cu intervențiile endovasculare, presupune de obicei o operație și o recuperare mai ample.
Durabilitatea poate fi foarte bună în anumite situații, dar nici bypassul nu elimină ateroscleroza și nici posibilitatea apariției unor noi blocaje.
e. Endarterectomie
Endarterectomia este o operație prin care chirurgul deschide artera și îndepărtează direct placa de aterom care blochează circulația.
Este folosită mai ales în anumite zone în care chirurgia deschisă oferă rezultate bune, inclusiv la nivelul arterei femurale comune.
După îndepărtarea plăcii, artera este închisă, uneori cu ajutorul unui petic vascular pentru a menține un diametru adecvat.
f. Trombectomie și tromboliză
Trombectomia urmărește îndepărtarea mecanică a unui cheag care blochează brusc o arteră.
Tromboliza presupune administrarea, de obicei printr-un cateter plasat în apropierea trombului, a unor medicamente care dizolvă cheagul.
Aceste proceduri sunt importante în special în ischemia acută a membrului, o urgență în care fluxul de sânge este întrerupt brusc. După îndepărtarea trombului, poate fi necesară tratarea leziunii arteriale care a favorizat blocajul.
g. Proceduri hibride
Procedurile hibride combină chirurgia deschisă cu o intervenție endovasculară.
De exemplu, un pacient poate beneficia de endarterectomie într-un segment arterial și de angioplastie cu stent într-o altă zonă, în cadrul aceleiași strategii de revascularizare.
Această abordare poate fi utilă în boala arterială periferică ce afectează mai multe niveluri ale circulației.
3. Ce schimbări ale stilului de viață sunt recomandate după aceste intervenții?
O angioplastie, o aterectomie sau un bypass poate îmbunătăți fluxul sangvin, dar nu vindecă ateroscleroza.
După revascularizare, pacientul rămâne expus atât riscului de restenoză sau altor probleme ale membrului, cât și riscului de infarct miocardic și accident vascular cerebral.
a. Renunțarea la fumat
Renunțarea la fumat este una dintre cele mai importante măsuri după intervențiile pentru arteriopatie obliterantă.
Fumatul favorizează afectarea pereților vasculari, tromboza și progresia aterosclerozei și se asociază cu evoluție mai nefavorabilă a bolii arteriale periferice.
Date publicate în 2026 la pacienți revascularizați pentru ischemie cronică amenințătoare de membru au arătat că persoanele care renunțaseră la fumat de 9–21 de luni aveau un risc mai mic de amputație majoră decât fumătorii activi.
Renunțarea este benefică chiar dacă persoana a fumat timp de mulți ani. Consilierea poate fi combinată cu tratamente pentru dependența de nicotină, stabilite împreună cu medicul.
b. Mersul pe jos și exercițiul fizic
Exercițiul structurat este o componentă centrală a tratamentului pentru boala arterială periferică simptomatică.
Programele pot fi supravegheate medical sau structurate pentru a fi efectuate acasă, după evaluarea pacientului. Simplul sfat „mergeți mai mult” este mai puțin eficient decât un program bine stabilit.
Mersul antrenează musculatura și produce adaptări care permit pacientului să parcurgă distanțe mai mari înainte de apariția durerii.
Exercițiul rămâne util și după revascularizare. Reluarea activității trebuie făcută conform indicațiilor medicului, mai ales după bypass sau dacă există răni, ischemie severă ori alte boli cardiovasculare.
c. Alimentația favorabilă sănătății cardiovasculare
Alimentația ar trebui să contribuie la controlul colesterolului, tensiunii arteriale, glicemiei și greutății.
Sunt potrivite modelele alimentare bogate în legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, nuci, semințe, pește și grăsimi nesaturate și cu puține grăsimi saturate, carne procesată, sare și produse ultraprocesate.
Dieta mediteraneeană este una dintre variantele cel mai bine studiate în prevenția cardiovasculară. Cercetările privind boala arterială periferică sugerează, de asemenea, efecte favorabile, deși studiile specifice acestei boli sunt mai puține.
d. Controlul greutății
Excesul ponderal poate îngreuna mersul și se asociază frecvent cu hipertensiune, diabet și tulburări ale colesterolului.
În cazul persoanelor cu suprapondere sau obezitate, scăderea ponderală trebuie realizată progresiv prin alimentație echilibrată și activitate fizică adaptată.
Datele specifice privind scăderea ponderală în arteriopatia obliterantă sunt mai limitate decât cele privind exercițiul, dar managementul actual al bolii include controlul greutății ca parte a reducerii globale a riscului cardiovascular.
4. Cum trebuie controlați factorii de risc în arteriopatia obliterantă?
După angioplastie, aterectomie sau bypass, controlul factorilor de risc nu devine mai puțin important. Dimpotrivă, revascularizarea confirmă existența unei boli aterosclerotice semnificative.
Colesterolul trebuie redus intens. Ghidurile actuale recomandă tratament cu statină de intensitate mare pentru majoritatea pacienților cu boala arterială periferică aterosclerotică.
Recomandările europene plasează acești pacienți în categoria de risc cardiovascular foarte înalt și urmăresc, în general, o reducere a LDL-colesterolului cu cel puțin 50% și atingerea unor valori foarte scăzute, individualizate medical.
Tensiunea arterială trebuie, de asemenea, controlată riguros. Valorile-țintă sunt stabilite în funcție de ghidul aplicat, vârstă, toleranță și celelalte boli ale pacientului.
Diabetul crește substanțial riscul de complicații ale membrelor, răni dificil de vindecat și amputație. Controlul glicemiei și îngrijirea atentă a picioarelor sunt esențiale, mai ales în ischemia avansată.
Pacientul trebuie să își inspecteze periodic picioarele și să solicite evaluare pentru răni, ulcerații, modificări de culoare sau semne de infecție.
5. Ce rol au medicamentele după intervențiile cardiovasculare?
Revascularizarea nu înlocuiește tratamentul medicamentos.
După o intervenție endovasculară sau chirurgicală se recomandă, în general, terapie antiplachetară pentru reducerea evenimentelor cardiovasculare și ale membrelor. Schema exactă depinde de procedură și de riscul de sângerare.
Aspirina sau clopidogrelul pot fi utilizate ca tratament antiplachetar. După anumite intervenții endovasculare, medicul poate prescrie temporar două antiagregante.
La pacienții potriviți, fără risc crescut de hemoragie, combinația dintre aspirină în doză mică și rivaroxaban 2,5 mg de două ori pe zi reduce riscul evenimentelor cardiovasculare și al complicațiilor majore ale membrelor după revascularizare.
Această schemă nu trebuie începută însă din proprie inițiativă, deoarece crește și riscul de sângerare.
Statinele sunt importante chiar dacă pacientul nu simte nicio legătură între colesterol și simptomele picioarelor. Ele reduc riscul cardiovascular și sunt o componentă esențială a tratamentului bolii arteriale periferice.
Pot fi necesare și antihipertensive, tratament pentru diabet și, în anumite cazuri de claudicație, cilostazol. Schema este adaptată fiecărui pacient.
6. Ce semne pot indica o nouă îngustare sau blocare a arterei?
După angioplastie, aterectomie, stent sau bypass poate apărea restenoză ori o nouă ocluzie.
Reapariția durerii în gambă sau coapsă la mers, după o perioadă în care pacientul putea merge mai bine, poate indica reducerea din nou a fluxului sangvin.
Alte semnale sunt scăderea progresivă a distanței de mers, răni care se vindecă greu, modificarea culorii piciorului și apariția durerii în repaus, mai ales noaptea.
Pacienții revascularizați care dezvoltă simptome noi trebuie evaluați. Ghidurile recomandă în această situație indice gleznă-braț și ecografie Doppler arterială, în funcție de context.
O situație diferită este blocarea bruscă a circulației. Durerea intensă instalată rapid, piciorul rece și palid, amorțeala, slăbiciunea sau dispariția pulsului pot semnala ischemie acută.
Aceasta este o urgență medicală. Restabilirea rapidă a circulației prin trombectomie, tromboliză sau altă metodă de revascularizare poate fi necesară pentru salvarea membrului.
Monitorizarea nu se încheie după externare. Boala arterială periferică este cronică, iar urmărirea pe termen lung trebuie să includă simptomele, pulsul periferic, starea picioarelor și controlul factorilor cardiovasculari.
7. Concluzie
Angioplastia, stentul, aterectomia, bypassul, endarterectomia și procedurile hibride pot restabili circulația la pacienții cu boala arterială periferică. Trombectomia și tromboliza au un rol important în anumite blocaje acute.
Intervenția tratează însă consecința locală a aterosclerozei, nu cauza generală a bolii.
De aceea, rezultatul pe termen lung depinde și de ceea ce se întâmplă după procedură. Renunțarea la fumat, mișcarea structurată, alimentația sănătoasă și controlul greutății rămân elemente ale tratamentului.
La fel de importante sunt statinele și celelalte medicamente prescrise, controlul tensiunii și al diabetului și monitorizarea regulată.
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Boala arterială periferică se vindecă după angioplastie?
Răspuns: Nu. Angioplastia poate redeschide o arteră îngustată, dar ateroscleroza rămâne o boală cronică și necesită tratament și controlul factorilor de risc.
Întrebare: Se poate face sport după bypass sau angioplastie?
Răspuns: Da, iar exercițiul structurat este recomandat în boala arterială periferică. Momentul reluării și intensitatea trebuie stabilite în funcție de intervenție și starea pacientului.
Întrebare: Ce este aterectomia?
Răspuns: Aterectomia este o procedură endovasculară prin care placa de aterom este îndepărtată mecanic din arteră. Deseori este combinată cu angioplastia.
Întrebare: Fumatul afectează rezultatul unui bypass?
Răspuns: Da. Fumatul favorizează progresia bolii vasculare și este asociat cu rezultate mai nefavorabile după revascularizare. Renunțarea la fumat este o parte importantă a tratamentului.
Întrebare: Cum îți dai seama că artera s-a îngustat din nou?
Răspuns: Pot reapărea durerea la mers, scăderea distanței parcurse fără durere, răni care nu se vindecă sau durerea în repaus. Simptomele apărute brusc necesită evaluare de urgență.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
European Society of Cardiology - 2024 ESC Guidelines for the management of peripheral arterial and aortic diseases
https://www.escardio.org/guidelines/clinical-practice-guidelines/all-esc-practice-guidelines/peripheral-arterial-and-aortic-diseases/
Pub Med - Atherectomy for peripheral arterial disease
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/41494151/
Studiul „Atherectomy for peripheral arterial disease”, apărut în Cochrane Database Syst Rev. 2026 Jan 6;1(1):CD006680. doi: 10.1002/14651858.CD006680.pub4, autori: Siddhant Pherwani et al.
Pub Med - Smoking cessation duration is associated with the risk of amputation after revascularization for chronic limb-threatening ischemia
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40912340/
Studiul „Smoking cessation duration is associated with the risk of amputation after revascularization for chronic limb-threatening ischemia”, apărut în J Vasc Surg. 2026 Jan;83(1):256-264.e2. doi: 10.1016/j.jvs.2025.08.037. Epub 2025 Sep 3, autori: Warren J Carter et al.
Te-ar mai putea interesa și...
