Studiile asociaza unele statine cu riscul de boala Parkinson

Rezumat: Relația dintre statine și boala Parkinson este încă neclară. Unele studii observaționale au asociat utilizarea anumitor statine, mai ales a celor lipofile, cu o probabilitate mai mare de Parkinson. Alte cercetări au găsit însă exact opusul: un risc mai mic sau nicio asociere semnificativă.

Atorvastatina, fluvastatina și simvastatina sunt statine lipofile, dar rezultatele diferă considerabil între studii. Meta-analize recente sugerează chiar că utilizarea statinelor, în ansamblu, este asociată cu un risc ceva mai redus de boală Parkinson. Deocamdată nu există dovezi că statinele provoacă această boală, iar tratamentul nu trebuie întrerupt fără recomandarea medicului.

1. Ce sunt statinele și de ce sunt prescrise?
2. Ce este boala Parkinson și care sunt principalii factori de risc?
3. Ce legătură au găsit studiile între statine și boala Parkinson?
4. Atorvastatina și riscul de boală Parkinson
a. Ce arată studiile despre atorvastatină?
b. Există diferențe în funcție de doză sau durata tratamentului?
5. Fluvastatina și simvastatina: ce spun cercetările?
a. Fluvastatina și riscul de Parkinson
b. Simvastatina și efectele asupra sistemului nervos
6. Statine lipofile vs statine hidrofile: poate conta această diferență?
7. Ce trebuie să discuți cu medicul dacă iei statine și ai simptome neurologice?
8. Concluzie

NEWSLETTER DEDICAT DOC

1. Ce sunt statinele și de ce sunt prescrise?

Statinele sunt medicamente utilizate pentru reducerea colesterolului, în special a LDL-colesterolului, numit popular și colesterol „rău”. Ele blochează o enzimă hepatică implicată în producerea colesterolului.

Din această categorie fac parte atorvastatina, simvastatina, fluvastatina, rosuvastatina, pravastatina, lovastatina și pitavastatina.

Scăderea LDL-colesterolului reduce riscul unor evenimente cardiovasculare precum infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral. De aceea, statinele sunt prescrise frecvent persoanelor cu boală cardiovasculară sau cu risc crescut de a o dezvolta.

Atorvastatina este una dintre statinele cu utilizare largă. La dozele mari poate produce o scădere intensă a LDL-colesterolului, în timp ce simvastatina și fluvastatina sunt folosite, în general, ca terapii de intensitate moderată în dozele uzuale.

Beneficiile cardiovasculare ale acestor medicamente sunt bine documentate. Întrebarea dacă statinele modifică și riscul unor boli neurodegenerative, inclusiv boala Parkinson, este însă mult mai dificil de soluționat.

2. Ce este boala Parkinson și care sunt principalii factori de risc?

Boala Parkinson este o afecțiune neurodegenerativă progresivă. Ea implică în special pierderea neuronilor care produc dopamină într-o regiune cerebrală numită substantia nigra.

Printre manifestările caracteristice se numără încetinirea mișcărilor, numită bradikinezie, rigiditatea musculară, tremorul de repaus și tulburările de echilibru. Nu toate persoanele cu boala Parkinson dezvoltă tremor.

Pot apărea și simptome nemotorii, precum tulburări de somn, constipație, depresie, scăderea mirosului și, în etapele avansate, probleme cognitive.

Cauza exactă nu este cunoscută în majoritatea cazurilor. Se consideră că boala Parkinson apare prin interacțiunea dintre factori genetici, biologici și de mediu.

Vârsta înaintată este unul dintre cei mai importanți factori de risc. Boala este mai frecventă la bărbați și la persoanele care au rude apropiate cu Parkinson.

Unele variante genetice cresc susceptibilitatea, iar expunerea la anumite pesticide și alți poluanți a fost, de asemenea, asociată cu un risc mai mare.

Colesterolul, bolile metabolice și tratamentul cu statine au atras atenția cercetătorilor deoarece metabolismul lipidelor poate avea legături complexe cu funcționarea sistemului nervos.

3. Ce legătură au găsit studiile între statine și boala Parkinson?

Rezultatele cercetărilor sunt contradictorii. Acesta este aspectul esențial care trebuie reținut atunci când se discută despre statine și boala Parkinson.

Un studiu realizat în Coreea de Sud pe persoane cu hipercolesterolemie a găsit o asociere între utilizarea statinelor timp de cel puțin 12 luni și o probabilitate mai mare de boală Parkinson. Asocierea a fost observată pentru statinele lipofile, nu pentru cele hidrofile.

Acest rezultat nu demonstrează însă că statinele au provocat boala. Studiul a fost observațional, ceea ce înseamnă că pot exista diferențe între persoanele care utilizează medicamentele și cele care nu le utilizează.

Mai mult, alte studii au ajuns la concluzii opuse.

O meta-analiză care a inclus 18 studii observaționale și aproximativ 3,7 milioane de persoane a găsit un risc relativ mai mic de boală Parkinson în rândul utilizatorilor de statine.

Riscul relativ combinat a fost de 0,79. Pentru utilizarea de lungă durată, asocierea cu riscul redus a fost mai accentuată. Autorii au avertizat însă că rezultatele trebuie interpretate cu prudență.

O meta-analiză publicată în 2024, bazată pe date de la aproximativ patru milioane de participanți, a ajuns la o concluzie asemănătoare. Utilizarea statinelor a fost asociată cu un risc de Parkinson redus cu aproximativ 14%, RR fiind 0,86.

Un studiu japonez din 2024, cu peste 56.000 de persoane de minimum 65 de ani, a asociat utilizarea statinelor cu o probabilitate mai mică de boala Parkinson.

Interesant este că dozele cumulative foarte mici au fost asociate cu un risc mai mare, în timp ce dozele cumulative mai mari au fost asociate cu un risc mai mic.

Aceste rezultate opuse arată de ce nu se poate spune că statinele cauzează boala Parkinson sau, dimpotrivă, că o previn.

Există numeroși factori care pot influența rezultatele: colesterolul inițial, bolile cardiovasculare, diabetul, vârsta, stilul de viață și chiar modificările metabolice care pot preceda diagnosticul de Parkinson cu ani.

O analiză a literaturii publicată în 2026, care a evaluat cercetările din perioada 2021–2025, concluzionează că dovezile rămân heterogene, cu rezultate protectoare, neutre și uneori nefavorabile.

4. Atorvastatina și riscul de boală Parkinson

a. Ce arată studiile despre atorvastatină?

Datele existente nu arată că atorvastatina crește în mod clar riscul de boala Parkinson.

Meta-analiza care a analizat separat mai multe statine a găsit, pentru atorvastatină, un risc relativ combinat de 0,73. Cu alte cuvinte, în studiile incluse, utilizarea atorvastatinei a fost asociată statistic cu un risc mai redus de Parkinson.

Și studiul japonez publicat în 2024 a găsit o asociere în aceeași direcție. Pentru atorvastatină, riscul relativ ajustat a fost 0,67, comparativ cu persoanele care nu utilizau statine.

Aceste rezultate nu demonstrează că atorvastatina protejează creierul. Studiile observaționale pot fi influențate de caracteristicile pacienților, de nivelurile colesterolului și de motivul pentru care tratamentul a fost prescris.

Există și cercetări mai vechi sau experimentale care au sugerat efecte nefavorabile ale statinelor lipofile. Aceste rezultate nu au fost însă confirmate suficient în studii clinice pentru ca atorvastatina să fie considerată factor cauzal pentru Parkinson.

b. Există diferențe în funcție de doză sau durata tratamentului?

Durata tratamentului este unul dintre motivele pentru care studiile sunt greu de comparat.

În studiul coreean, folosirea statinelor timp de minimum 12 luni a fost asociată cu o probabilitate mai mare de Parkinson, iar rezultatul a fost mai evident pentru statinele lipofile.

În schimb, meta-analiza din 2022 a găsit un risc mai redus în special la persoanele care utilizaseră statine o perioadă lungă.

Studiul japonez din 2024 a observat, la rândul său, o asociere între doza cumulativă mai mare de statine și un risc mai scăzut de Parkinson.

Aceste date nu permit stabilirea unei „doze de risc” pentru atorvastatină. Nu există recomandări medicale care să indice reducerea dozei de atorvastatină pentru prevenirea bolii Parkinson.

5. Fluvastatina și simvastatina: ce spun cercetările?

a. Fluvastatina și riscul de Parkinson

Pentru fluvastatina există relativ puține date individuale.

În studiul japonez din 2024, fluvastatina a avut un odds ratio de 1,44 pentru boala Parkinson. Intervalul de încredere a fost însă foarte larg, între 0,63 și 3,30, și a inclus valoarea 1.

Aceasta înseamnă că asocierea nu a fost semnificativă statistic. Mai mult, numărul persoanelor care utilizau fluvastatina a fost foarte mic comparativ cu cel al utilizatorilor altor statine.

Din aceste date nu se poate concluziona că fluvastatina crește riscul de boala Parkinson.

Faptul că fluvastatina face parte din categoria statinelor lipofile nu este suficient pentru a presupune automat că are același efect neurologic ca toate celelalte medicamente din această categorie.

b. Simvastatina și efectele asupra sistemului nervos

Simvastatina a fost studiată atât în privința riscului de apariție a bolii, cât și ca posibil tratament pentru încetinirea progresiei Parkinson.

În meta-analiza observațională din 2022, simvastatina a fost asociată cu un risc relativ de 0,67 pentru Parkinson. Rezultatele studiilor individuale erau însă foarte eterogene.

În studiul japonez din 2024, simvastatina nu a fost asociată nici cu creșterea, nici cu reducerea clară a riscului: odds ratio a fost 0,99.

Un studiu clinic randomizat publicat în 2022 a analizat simvastatina la persoane care aveau deja boala Parkinson.

Cei 235 de participanți au primit fie simvastatină, fie placebo. Tratamentul a inclus inițial 40 mg, apoi 80 mg de simvastatină, iar urmărirea s-a desfășurat timp de aproximativ doi ani.

Simvastatina nu a încetinit progresia motorie și a fost considerată inutilă ca tratament modificator al evoluției Parkinson. Acest rezultat nu înseamnă însă că simvastatina provoacă boala Parkinson.

Studiul a inclus persoane care aveau deja diagnosticul și a urmărit progresia bolii, nu apariția unor cazuri noi.

6. Statine lipofile vs statine hidrofile: poate conta această diferență?

Statinele nu au toate aceleași proprietăți chimice.

Atorvastatina, simvastatina, fluvastatina, lovastatina și pitavastatina sunt considerate predominant lipofile. Pravastatina și rosuvastatina sunt mai hidrofile.

Statinele lipofile traversează membranele celulare mai ușor și pot ajunge într-o măsură mai mare în țesuturile din afara ficatului. Din acest motiv s-a presupus că ar putea exercita efecte diferite asupra sistemului nervos.

Totuși, nici această clasificare nu oferă un răspuns simplu.

Studiul coreean din 2022 a asociat folosirea îndelungată a statinelor lipofile cu o probabilitate mai mare de Parkinson.

În schimb, un studiu francez publicat în 2023, realizat la femei, a constatat că statinele lipofile utilizate cu cel puțin cinci ani înainte erau asociate cu o incidență mai mică a bolii Parkinson.

Un alt studiu care a urmărit persoane deja diagnosticate cu Parkinson a găsit o progresie mai rapidă a unor manifestări în cazul utilizatorilor de statine hidrofile, nu lipofile. Numărul participanților a fost însă mic.

Prin urmare, nu există suficiente dovezi pentru recomandarea unei statine lipofile sau hidrofile exclusiv pe criteriul riscului de Parkinson.

Alegerea se face în primul rând în funcție de riscul cardiovascular, LDL-colesterol, alte boli, medicamentele administrate concomitent și tolerabilitatea individuală.

7. Ce trebuie să discuți cu medicul dacă iei statine și ai simptome neurologice?

O persoană care ia atorvastatină, fluvastatină, simvastatină sau altă statină nu trebuie să întrerupă medicamentul de teama bolii Parkinson fără să discute mai întâi cu medicul.

Oprirea unei statine prescrise pentru prevenția cardiovasculară poate crește riscul de infarct sau accident vascular cerebral la persoanele cu indicație clară pentru tratament.

Dacă apar tremor persistent, încetinirea mișcărilor, rigiditate, modificarea mersului sau probleme de echilibru, este indicată evaluarea medicală.

Aceste simptome nu înseamnă automat boala Parkinson și nici nu demonstrează că tratamentul cu statine este cauza lor.

Medicul va analiza când au început manifestările, cum au evoluat, ce alte medicamente sunt utilizate și dacă există alte explicații.

Trebuie făcută și diferența între manifestările neurologice și unele reacții adverse musculare ale statinelor. Durerea musculară sau slăbiciunea musculară asociată statinelor nu este același lucru cu rigiditatea și bradikinezia caracteristice bolii Parkinson.

Dacă există suspiciunea unei afecțiuni neurologice, medicul de familie poate recomanda consult neurologic.

Decizia de continuare, schimbare sau întrerupere a atorvastatinei, fluvastatinei ori simvastatinei trebuie individualizată în funcție de raportul dintre beneficiile cardiovasculare și eventualele efecte adverse.

8. Concluzie

Relația dintre statine și boala Parkinson rămâne controversată. Unele studii au asociat statinele, mai ales anumite medicamente lipofile utilizate pe termen lung, cu un risc mai mare.

Alte cercetări de amploare arată însă contrariul. Meta-analize recente au asociat utilizarea statinelor cu o reducere modestă a riscului de boala Parkinson, iar rezultatele pentru fiecare medicament diferă.

Pentru atorvastatina, studiile recente nu indică o creștere clară a riscului. Pentru fluvastatina există puține date, iar rezultatele nu demonstrează o asociere semnificativă. Pentru simvastatina, datele privind riscul sunt neutre sau chiar sugerează o posibilă asociere protectoare.

În același timp, un studiu clinic a arătat că simvastatina nu încetinește progresia bolii Parkinson deja instalate.

Prin urmare, dovezile actuale nu permit concluzia că atorvastatina, fluvastatina, simvastatina sau statinele în general provoacă boala Parkinson. Beneficiile cardiovasculare bine demonstrate rămân motivul principal pentru care aceste medicamente sunt prescrise.

Întrebări și răspunsuri

Întrebare: Statinele pot provoca boala Parkinson?
Răspuns: Nu există dovezi convingătoare că statinele provoacă boala Parkinson. Unele studii au găsit un risc mai mare, dar altele au observat un risc mai mic sau nicio asociere.

Întrebare: Atorvastatina crește riscul de Parkinson?
Răspuns: Studiile recente nu demonstrează acest lucru. Unele analize au asociat chiar atorvastatina cu un risc mai redus, dar nu este dovedit că medicamentul protejează împotriva Parkinson.

Întrebare: Simvastatina poate preveni evoluția bolii Parkinson?
Răspuns: Nu s-a demonstrat. Un studiu clinic randomizat a constatat că simvastatina nu a încetinit progresia motorie la persoanele care aveau deja boala Parkinson.

Întrebare: Fluvastatina este asociată cu boala Parkinson?
Răspuns: Dovezile sunt insuficiente. Un studiu recent nu a găsit o asociere statistic semnificativă între fluvastatina și riscul de Parkinson.

Întrebare: Trebuie să opresc statina dacă mă tem de boala Parkinson?
Răspuns: Nu. Statinele nu trebuie întrerupte fără recomandarea medicului. Ele au beneficii cardiovasculare importante, iar legătura cu boala Parkinson nu este demonstrată cauzal.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Pub Med - Determining the role of statins in Parkinson's disease risk reduction and disease modification: A comprehensive meta-analysis of 4 million participants' data
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39097909/
Studiul „Determining the role of statins in Parkinson's disease risk reduction and disease modification: A comprehensive meta-analysis of 4 million participants' data”, apărut în CNS Neurosci Ther. 2024 Aug;30(8):e14888. doi: 10.1111/cns.14888, autori: Abdelrahman Mady et al.
Pub Med - Statin use and risk of Parkinson's disease among older adults in Japan: a nested case-control study using the Longevity Improvement and Fair Evidence study
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38894948/
Studiul „Statin use and risk of Parkinson's disease among older adults in Japan: a nested case-control study using the Longevity Improvement and Fair Evidence study”, apărut în Brain Commun. 2024 Jun 4;6(3):fcae195. doi: 10.1093/braincomms/fcae195. ECollection 2024, autori: Sanyu Ge et al.
Pub Med - Association between statin use and Parkinson's disease in Korean patients with hyperlipidemia
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35276584/
Studiul „Association between statin use and Parkinson's disease in Korean patients with hyperlipidemia”, apărut în Parkinsonism Relat Disord. 2022 Apr:97:15-24. doi: 10.1016/j.parkreldis.2022.02.011. Epub 2022 Feb 24, autori: Ji Hee Kim et al.