Picior diabetic: cauze, simptome, tratament

Rezumat: Piciorul diabetic este o complicație serioasă a diabetului, favorizată în special de neuropatie diabetică și de circulația deficitară. Pierderea sensibilității poate face ca o rană, un calus sau o bășică să treacă neobservate și să evolueze spre ulcer și infecție.

Piciorul diabeticului trebuie verificat zilnic, iar rănile nu trebuie tratate superficial, deoarece vindecarea poate fi lentă. Diagnosticul include examinarea pielii, testarea sensibilității și evaluarea circulației.

Tratamentul poate necesita îngrijirea rănii, reducerea presiunii, antibiotice pentru infecții și, uneori, restabilirea fluxului sangvin. Controlul diabetului, încălțămintea adecvată și controalele medicale regulate reduc riscul complicațiilor severe.

1. Ce este piciorul diabetic și de ce apare?
2. Care sunt primele semne ale piciorului diabeticului?
   a. Amorțeală, furnicături și pierderea sensibilității
   b. Calus, bătături și piele uscată
   c. Răni, fisuri și ulcerații
3. Ce complicații poate provoca un picior diabetic?
   a. Infecțiile
   b. Ulcerul diabetic
   c. Necroza și riscul de amputație
4. Cum se diagnostichează piciorul diabetic?
5. Cum se tratează piciorul diabeticului?
   a. Îngrijirea rănilor și a calusului
   b. Tratamentul infecțiilor
   c. Reducerea presiunii asupra piciorului
   d. Tratamentul neuropatiei diabetice și al circulației deficitare
6. Cum poate fi prevenit piciorul diabetic?
7. Când trebuie să meargă un diabetic urgent la medic?
8. Concluzie

NEWSLETTER DEDICAT DOC

1. Ce este piciorul diabetic și de ce apare?

Termenul de picior diabetic descrie problemele care apar la nivelul picioarelor unei persoane cu diabet, în special leziuni favorizate de afectarea nervilor și a circulației sanguine.

Două mecanisme sunt deosebit de importante: neuropatia diabetică și boala arterială periferică. Ele pot apărea separat sau împreună și cresc riscul de ulcer, infecție și, în cazurile severe, amputație.

Neuropatia diabetică poate reduce sensibilitatea la durere, temperatură și presiune. Un pacient diabetic poate merge ore întregi cu o pietricică în pantof, o bășică sau o rană fără să simtă suficient de intens problema.

În același timp, circulația deficitară poate reduce cantitatea de oxigen și substanțe nutritive care ajunge la țesuturi. O rană se poate vindeca astfel mai greu, iar infecția poate deveni mai dificil de controlat.

Presiunea repetată asupra anumitor zone ale tălpii reprezintă un alt element important. Deformările piciorului, încălțămintea nepotrivită și un calus gros pot crește presiunea locală și pot favoriza apariția unei ulcerații.

2. Care sunt primele semne ale piciorului diabeticului?

a. Amorțeală, furnicături și pierderea sensibilității

Neuropatia diabetică periferică poate provoca furnicături, arsuri, înțepături sau durere. Simptomele sunt adesea prezente la ambele picioare și pot fi mai supărătoare noaptea.

Paradoxal, neuropatia poate provoca atât durere, cât și pierderea sensibilității.

Pe măsură ce sensibilitatea scade, persoana poate să nu mai observe că pantoful o jenează, că apa este prea fierbinte sau că a apărut o rană.

Neuropatia diabetică poate afecta și echilibrul și mersul. Modificările modului în care greutatea este distribuită pe talpă pot crea puncte de presiune excesivă.

b. Calus, bătături și piele uscată

Un calus este o zonă de piele îngroșată care apare în locurile supuse frecvent presiunii sau frecării.

La o persoană fără neuropatie, disconfortul determină adesea schimbarea poziției piciorului. La un pacient diabetic cu sensibilitate redusă, presiunea poate continua fără să fie simțită.

Excesul de calus este considerat un factor important în evaluarea riscului de ulcerație. Sub un calus se poate forma uneori o hemoragie sau o leziune care nu este evidentă la prima vedere.

Calusul nu trebuie tăiat acasă cu lama, foarfecele sau alte instrumente ascuțite. Nici soluțiile chimice pentru îndepărtarea bătăturilor nu sunt recomandate fără indicația specialistului, deoarece pot leza pielea.

Pielea foarte uscată se poate fisura și poate crea o poartă de intrare pentru microorganisme. Hidratarea pielii este utilă, însă crema nu trebuie aplicată între degete, unde excesul de umiditate poate favoriza infecțiile fungice.

c. Răni, fisuri și ulcerații

O tăietură, o bășică, o fisură sau o rană care nu se vindecă trebuie evaluată cu atenție.

Ulcerul diabetic este o rană deschisă care apare frecvent în zonele supuse presiunii repetate. Poate fi localizat pe talpă, degete sau alte regiuni ale piciorului.

Uneori, un ulcer poate fi surprinzător de puțin dureros tocmai din cauza neuropatiei diabetice. Absența durerii nu înseamnă că leziunea este ușoară.

Roșeața, căldura locală, umflarea, secrețiile, mirosul neplăcut sau modificarea culorii țesuturilor pot indica o problemă care necesită consult medical.

3. Ce complicații poate provoca un picior diabetic?

a. Infecțiile

O rană deschisă poate permite pătrunderea bacteriilor. Infecția piciorului diabetic este diagnosticată în primul rând pe baza semnelor clinice de inflamație și a simptomelor locale sau generale.

Infecția poate rămâne limitată la piele sau se poate extinde în țesuturile profunde.

În unele cazuri, bacteriile ajung la os și apare osteomielita. Pentru evaluare pot fi necesare analize, radiografie și, când diagnosticul rămâne neclar, RMN.

Un aspect important este că nu orice ulcer diabetic este infectat. Ghidurile nu recomandă antibiotice pentru un ulcer fără semne clinice de infecție doar în speranța că acesta se va vindeca mai repede.

b. Ulcerul diabetic

Ulcerul reprezintă una dintre cele mai importante complicații ale piciorului diabeticului.

Apariția sa este favorizată frecvent de combinația dintre pierderea sensibilității, presiunea repetată, deformarea piciorului și traumatismele minore. Ischemia poate împiedica apoi vindecarea.

Tratamentul corect al ulcerului se bazează pe mai multe elemente: reducerea presiunii asupra rănii, îndepărtarea țesuturilor neviabile, tratarea infecției atunci când există și evaluarea circulației.

Chiar și după vindecare, riscul nu dispare complet. Ulcerele diabetice au o tendință importantă de recidivă, de aceea prevenția trebuie continuată permanent.

c. Necroza și riscul de amputație

Când fluxul sangvin este sever redus, țesuturile pot să nu mai primească suficient oxigen. În cazurile grave poate apărea necroza și apoi gangrena.

Infecția severă combinată cu ischemia reprezintă o situație periculoasă.

Gangrena extinsă, infecția necrozantă, un abces profund sau ischemia severă necesită evaluare chirurgicală urgentă. Atunci când coexistă ulcerul sau gangrena, infecția și boala arterială periferică, este necesară și evaluarea vasculară.

Amputația este luată în considerare în situații în care țesuturile nu mai pot fi salvate sau când este necesară oprirea răspândirii unei infecții amenințătoare.

Prevenția și tratamentul precoce urmăresc tocmai evitarea acestei evoluții.

4. Cum se diagnostichează piciorul diabetic?

Evaluarea începe cu examinarea atentă a ambelor picioare. Medicul caută fisuri, calus, deformări, ulcerații, modificări de culoare, temperatură și semne de infecție.

Cel puțin anual, persoanele cu diabet ar trebui să beneficieze de o evaluare completă a piciorului pentru identificarea riscului de ulcer și amputație. Persoanele cu risc ridicat necesită controale mai frecvente.

Sensibilitatea se testează frecvent cu un monofilament de 10 grame. Pot fi verificate și percepția vibrațiilor, temperatura sau senzația de înțepătură.

Circulația este evaluată prin palparea pulsului la nivelul piciorului și prin examinarea culorii și temperaturii pielii.

Dacă există suspiciune de boală arterială periferică, pot fi recomandate măsurarea indicelui gleznă-braț, presiunii la nivelul degetelor și alte investigații vasculare.

În cazul unei infecții, medicul apreciază profunzimea și severitatea acesteia. Dacă se suspectează osteomielită, pot fi utilizate testul „probe-to-bone”, radiografia și markerii inflamatori, iar RMN-ul este indicat când diagnosticul rămâne incert.

5. Cum se tratează piciorul diabeticului?

Tratamentul depinde de problema existentă. Un calus fără ulcer necesită altă abordare decât o infecție profundă sau o rană ischemică.

Îngrijirea multidisciplinară poate implica diabetologul, chirurgul, specialistul în chirurgie vasculară, medicul infecționist, specialistul în îngrijirea rănilor și personalul de recuperare.

a. Îngrijirea rănilor și a calusului

Rana trebuie curățată și evaluată regulat. În funcție de caracteristicile ulcerului, medicul poate îndepărta țesutul mort sau calusul din jur prin debridare.

Debridarea ajută la îndepărtarea țesutului neviabil și permite evaluarea mai corectă a rănii.

Un pacient diabetic nu ar trebui să taie singur calusul și nici să folosească produse corozive pentru bătături. O mică leziune produsă accidental poate evolua rapid dacă există neuropatie diabetică și circulație deficitară.

Pansamentul este ales în funcție de caracteristicile rănii și cantitatea de secreții.

b. Tratamentul infecțiilor

Când ulcerul este infectat, sunt necesare antibiotice alese în funcție de gravitate, bacteriile probabile, rezultatele culturilor și starea generală a pacientului.

Pentru infecțiile țesuturilor moi, tratamentul antibiotic este frecvent administrat timp de aproximativ una-două săptămâni, dar durata poate fi modificată în funcție de evoluție și severitate.

Infecțiile severe pot necesita internare, antibiotice intravenoase și intervenție chirurgicală pentru drenarea colecțiilor sau îndepărtarea țesuturilor necrozate.

Osteomielita poate necesita tratament antibiotic mai îndelungat și, în anumite cazuri, îndepărtarea chirurgicală a osului infectat.

c. Reducerea presiunii asupra piciorului

Un ulcer aflat într-o zonă pe care pacientul continuă să calce este supus permanent presiunii, ceea ce poate împiedica vindecarea. Reducerea acestei presiuni este o componentă esențială a tratamentului ulcerelor plantare neuropatice.

Pot fi folosite dispozitive speciale, orteze, încălțăminte terapeutică sau alte metode recomandate de specialist.

Alegerea depinde de poziția ulcerului, existența infecției sau ischemiei, echilibru și capacitatea pacientului de a utiliza dispozitivul în siguranță.

d. Tratamentul neuropatiei diabetice și al circulației deficitare

Controlul glicemiei poate preveni sau încetini progresia neuropatiei, dar neuropatia deja instalată nu poate fi întotdeauna inversată.

Pentru durerea provocată de neuropatie diabetică pot fi prescrise medicamente din clase precum gabapentinoidele (gabapentina, pregabalina), inhibitorii recaptării serotoninei și noradrenalinei sau anumite antidepresive triciclice. Tratamentul se individualizează în funcție de vârstă, boli asociate și reacții adverse.

Dacă există boală arterială periferică severă și rana nu primește suficient sânge, poate fi necesară revascularizarea.

Aceasta urmărește restabilirea fluxului sangvin prin proceduri endovasculare sau chirurgie vasculară și poate fi esențială pentru vindecarea unei răni ischemice.

6. Cum poate fi prevenit piciorul diabetic?

Prevenția începe cu controlul diabetului. Gestionarea glicemiei, tensiunii arteriale și colesterolului poate contribui la limitarea complicațiilor vasculare și neurologice.

Picioarele trebuie inspectate zilnic. Trebuie căutate tăieturi, bășici, roșeață, umflături, fisuri, calus, modificări ale unghiilor sau zone mai calde decât pielea din jur.

Dacă talpa nu poate fi văzută ușor, poate fi folosită o oglindă sau poate fi cerut ajutorul altei persoane.

Picioarele se spală cu apă călduță, nu fierbinte, și se usucă atent, în special între degete.

Pielea uscată poate fi hidratată, dar crema nu se aplică între degete.

Unghiile trebuie tăiate cu grijă, iar persoanele cu neuropatie, deformări sau probleme ale unghiilor ar trebui să solicite sfatul unui specialist înainte de a încerca proceduri dificile acasă.

Încălțămintea trebuie să fie comodă și suficient de largă. Înainte de încălțare este utilă verificarea interiorului pantofului pentru pietricele, cusături sau obiecte care pot răni pielea.

Persoanele cu pierderea sensibilității nu ar trebui să meargă desculțe nici în casă, deoarece pot călca pe obiecte ascuțite fără să simtă.

În cazul persoanelor cu risc crescut, încălțămintea terapeutică poate reduce presiunile anormale. Excesul de calus și deformările trebuie evaluate profesional.

7. Când trebuie să meargă un diabetic urgent la medic?

Orice rană deschisă la picior trebuie luată în serios, în special atunci când persoana are neuropatie diabetică sau circulație deficitară.

Consultul rapid este necesar dacă apar roșeață care se extinde, umflare, căldură locală, secreții, miros neplăcut sau o rană care se agravează.

Țesutul care devine închis la culoare sau negru poate indica necroză și necesită evaluare urgentă.

Febra, frisoanele sau starea generală alterată asociate unei răni pot semnala o infecție importantă.

Un picior brusc roșu, cald și umflat la o persoană cu neuropatie diabetică necesită, de asemenea, evaluare urgentă. Uneori poate fi vorba despre neuroartropatie Charcot, chiar dacă durerea este redusă.

Durerea puternică apărută în repaus, mai ales împreună cu picior rece, palid sau modificat la culoare, poate indica o problemă gravă de circulație și necesită evaluare medicală imediată.

8. Concluzie

Piciorul diabetic poate începe cu modificări aparent minore: amorțeală, piele uscată, un calus sau o bășică. Neuropatia diabetică poate ascunde durerea, iar circulația deficitară poate împiedica vindecarea.

De aceea, piciorul diabeticului trebuie examinat regulat, iar orice rană trebuie observată și tratată din timp.

Prevenția presupune controlul diabetului, verificarea zilnică a picioarelor, încălțăminte potrivită și evitarea tratării agresive a calusurilor acasă.

Dacă apare ulcerul, tratamentul urmărește îngrijirea plăgii, reducerea presiunii, controlul infecției și evaluarea circulației. Uneori este necesară revascularizarea.

Un pacient diabetic nu ar trebui să aștepte apariția durerii pentru a solicita ajutor. Tocmai pierderea sensibilității poate face ca o leziune gravă să evolueze fără simptome evidente.

Întrebări și răspunsuri

Întrebare: Ce calmante sunt recomandate pentru piciorul diabetic?
Răspuns: Pentru durerea din neuropatie diabetică, medicul poate prescrie duloxetină, pregabalină, gabapentină sau alte medicamente pentru durerea neuropată. Durerea nouă asociată cu ulcer, infecție sau ischemie trebuie evaluată medical, nu doar calmată.

Întrebare: Cum arată începutul unui picior diabetic?
Răspuns: Pot apărea amorțeală, furnicături, piele uscată, calus, roșeață, bășici sau mici răni. Uneori nu există durere din cauza neuropatiei diabetice.

Întrebare: Se poate vindeca ulcerul diabetic?
Răspuns: Da, multe ulcere se pot vindeca, dar tratamentul trebuie să corecteze factorii care împiedică vindecarea, precum presiunea, infecția și circulația deficitară.

Întrebare: Poate fi tăiat un calus acasă dacă ai diabet?
Răspuns: Nu este recomandată tăierea unui calus cu lama sau folosirea produselor chimice pentru bătături fără sfatul specialistului. Leziunile accidentale pot duce la ulcer și infecție.

Întrebare: Cât de des trebuie verificat piciorul diabeticului?
Răspuns: Picioarele trebuie inspectate acasă zilnic. Evaluarea medicală completă este recomandată cel puțin anual, iar persoanele cu neuropatie, boală arterială, ulcer anterior sau alte riscuri au nevoie de controale mai frecvente.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
American Diabetes Association - 12. Retinopathy, Neuropathy, and Foot Care: Standards of Care in Diabetes—2026
https://diabetesjournals.org/care/article/49/Supplement_1/S261/163919/12-Retinopathy-Neuropathy-and-Foot-Care-Standards
Pub Med - Diabetic Foot Ulcers: A Review
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37395769/ 
Studiul „Diabetic Foot Ulcers: A Review”, apărut în JAMA. 2023 Jul 3;330(1):62-75. doi: 10.1001/jama.2023.10578, autori: David G Armstrong et al.


Te-ar mai putea interesa și...


Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0