Cele mai frecvente afecțiuni ale ochilor: cauze și tratament
Rezumat: Ochii pot fi afectați de probleme foarte diferite, de la vicii de refracție ușor de corectat până la boli care pot amenința vederea. Printre cele mai frecvente afecțiuni ale ochilor se numără miopia, hipermetropia, astigmatismul, conjunctivita, cataracta, degenerescența maculară și glaucomul.
Unele apar din cauza formei ochiului, altele sunt provocate de infecții, îmbătrânire sau deteriorarea nervului optic și a retinei. Controalele oftalmologice regulate ajută la depistarea precoce.
Tratamentul poate include ochelari, lentile de contact, medicamente, injecții intraoculare, laser sau chirurgie, în funcție de problema identificată și de gravitatea acesteia.
1. Care sunt cele mai des întâlnite afecțiuni ale ochilor?
a. Vicii de refracție: miopia, hipermetropia și astigmatismul
b. Infecții frecvente
c. Afecțiuni degenerative și boli care pot afecta vederea
2. Vicii de refracție: cauze și tratament
a. Miopia
b. Hipermetropia
c. Astigmatismul
3. Infecții și inflamații ale ochilor: cauze și tratament
a. Conjunctivita
b. Alte infecții
4. Afecțiuni degenerative și boli cronice ale ochilor: cauze și tratament
a. Glaucomul
b. Cataracta
c. Degenerescența maculară
5. Cum pot fi prevenite problemele care afectează ochii?
6. Când trebuie să mergi de urgență la medicul oftalmolog?
7. Concluzie
1. Care sunt cele mai des întâlnite afecțiuni ale ochilor?
a. Vicii de refracție: miopia, hipermetropia și astigmatismul
Viciile de refracție sunt cele mai frecvente probleme de vedere. Ele apar atunci când forma ochiului nu permite focalizarea corectă a luminii pe retină. Principalele tipuri sunt miopia, hipermetropia, astigmatismul și presbiopia.
Vederea încețoșată este simptomul principal. Pot apărea, de asemenea, oboseala ochilor, durerile de cap, dificultățile de focalizare, nevoia de a miji ochii sau vederea neclară la anumite distanțe.
Majoritatea acestor probleme se corectează cu ochelari sau lentile de contact. Pentru anumite persoane, după evaluarea oftalmologică, poate fi luată în considerare și chirurgia refractivă.
b. Infecții frecvente
Ochii pot fi afectați de infecții virale, bacteriene, fungice sau parazitare. Una dintre cele mai cunoscute este conjunctivita infecțioasă, caracterizată frecvent prin roșeață, lăcrimare, iritație și secreții.
O problemă mai gravă este keratita microbiană, în care infecția implică corneea. Persoanele care poartă lentile de contact prezintă un risc mai mare, mai ales dacă nu respectă regulile de igienă sau dorm cu lentile care nu sunt destinate purtării nocturne.
c. Afecțiuni degenerative și boli care pot afecta vederea
Odată cu înaintarea în vârstă crește probabilitatea unor afecțiuni ale ochilor precum cataracta și degenerescența maculară legată de vârstă. Glaucomul este o altă boală importantă, deoarece poate deteriora progresiv nervul optic.
Aceste boli sunt foarte diferite. Cataracta afectează cristalinul, degenerescența maculară implică macula, iar glaucomul deteriorează nervul optic. Tocmai de aceea diagnosticul corect este esențial înainte de alegerea unui tratament.
2. Vicii de refracție: cauze și tratament
a. Miopia
Miopia face ca obiectele aflate la distanță să pară neclare, în timp ce obiectele apropiate sunt văzute mai bine. Lumina este focalizată în fața retinei, nu direct pe aceasta.
Una dintre cauzele principale este un glob ocular prea lung în raport cu puterea sa de focalizare. Pot contribui și particularități ale corneei sau cristalinului. Factorii genetici au un rol important, iar mediul influențează, de asemenea, dezvoltarea miopiei.
Miopia începe frecvent în copilărie. Petrecerea unui timp mai mare în aer liber în anii copilăriei este asociată cu un risc mai mic de apariție a miopiei. Miopia mare crește riscul unor complicații precum dezlipirea de retină.
Tratamentul obișnuit constă în ochelari sau lentile de contact. La adulții eligibili, anumite proceduri de chirurgie refractivă pot modifica forma corneei pentru a corecta focalizarea luminii.
La copii, pentru încetinirea progresiei miopiei poate fi utilizată, în anumite situații și sub supravegherea oftalmologului, atropina în concentrații mici, administrată sub formă de picături. Aceasta nu „vindecă” miopia și nu este necesară tuturor copiilor.
b. Hipermetropia
În hipermetropie, obiectele apropiate pot fi mai greu de văzut clar. Problema apare când lumina ar fi focalizată în spatele retinei, situație asociată frecvent cu un glob ocular prea scurt sau cu anumite particularități ale corneei ori cristalinului.
Persoanele cu hipermetropie pot avea vedere neclară la apropiere, dureri de cap și senzația de ochi obosiți, mai ales după citit. Formele ușoare pot să nu provoace simptome evidente, în special la persoanele tinere.
Corecția se realizează cu ochelari sau lentile de contact. În cazurile potrivite poate fi utilizată și chirurgia refractivă, după o evaluare amănunțită a ochilor.
c. Astigmatismul
Astigmatismul poate face ca imaginile să pară neclare sau deformate atât la apropiere, cât și la distanță. Apare când corneea sau cristalinul are o formă care determină refracția neuniformă a luminii.
Astigmatismul poate exista singur sau împreună cu miopia ori hipermetropia. Unele persoane se nasc cu el, iar la altele se dezvoltă în copilărie sau la vârsta adultă tânără.
Ochelarii și lentilele de contact pot corecta astigmatismul. Unele forme pot fi corectate și prin chirurgie refractivă.
3. Infecții și inflamații ale ochilor: cauze și tratament
a. Conjunctivita
Conjunctivita reprezintă inflamarea conjunctivei, membrana subțire care acoperă partea albă a globului ocular și interiorul pleoapelor. Printre cele mai frecvente cauze se numără virusurile, bacteriile și alergenii.
Conjunctivita virală produce adesea secreție apoasă și poate apărea împreună cu o infecție respiratorie. Conjunctivita bacteriană poate determina o secreție mai groasă, care lipește pleoapele. Mâncărimea intensă și afectarea ambilor ochi sunt mai sugestive pentru forma alergică.
În conjunctivita virală, iod povidona poate scurta evoluția și reduce unele complicații, iar corticosteroizii topici pot fi utili în cazuri selectate. Imunomodulatoarele, precum ciclosporina sau tacrolimusul, pot ajuta în forme persistente.
Pentru conjunctivita bacteriană medicul poate recomanda picături sau unguent antibiotic. Se pot prescrie antibiotice oftalmice precum moxifloxacină, ciprofloxacină, ofloxacină sau combinația trimetoprim/polimixină B. Uneori este utilizat și unguentul oftalmic cu eritromicină.
Tratamentul conjunctivitei alergice presupune evitarea alergenului și, când este necesar, medicamente antialergice.
Durerea oculară, sensibilitatea la lumină, vederea încețoșată persistentă sau roșeața foarte intensă nu ar trebui considerate simptome obișnuite de conjunctivită și necesită consult medical.
b. Alte infecții
Keratita microbiană este o infecție serioasă a corneei. Poate fi produsă de bacterii, virusuri, fungi sau paraziți și poate determina roșeață, durere, fotofobie, lăcrimare, secreții și vedere brusc încețoșată.
Purtarea lentilelor de contact este un factor de risc important. Dormitul cu lentilele, igiena deficitară și expunerea acestora la apă pot favoriza infecția.
Keratita bacteriană necesită evaluare rapidă și tratament prescris de medic. Formele severe pot produce cicatrici corneene, pierderea vederii și, rareori, pot ajunge să necesite transplant de cornee.
4. Afecțiuni degenerative și boli cronice ale ochilor: cauze și tratament
a. Glaucomul
Glaucomul reprezintă un grup de boli care deteriorează nervul optic și pot provoca pierderea ireversibilă a vederii. Forma cu unghi deschis este cea mai frecventă și evoluează adesea fără simptome în stadiile inițiale.
Multe persoane cu glaucom au presiune intraoculară crescută, dar boala poate apărea și când presiunea se află în intervale considerate normale. Scăderea presiunii intraoculare este principala strategie demonstrată pentru încetinirea deteriorării nervului optic.
Glaucomul poate fi tratat cu picături oftalmice, proceduri laser sau operație. Leziunile nervului optic deja produse nu pot fi inversate, însă tratamentul început la timp poate împiedica sau încetini pierderea suplimentară a vederii.
Printre medicamentele utilizate frecvent se numără analogii de prostaglandine, precum latanoprost, bimatoprost și travoprost. Acestea sunt printre cele mai eficiente picături pentru reducerea presiunii intraoculare.
O situație diferită este glaucomul acut cu închiderea unghiului. Durerea oculară intensă, ochiul roșu, vederea încețoșată și greața pot apărea brusc și reprezintă o urgență medicală.
b. Cataracta
Cataracta reprezintă opacifierea cristalinului. Odată cu vârsta, proteinele și structura cristalinului se modifică, iar acesta își poate pierde treptat transparența.
Vederea poate deveni încețoșată sau „în ceață”, culorile mai puțin intense, iar lumina puternică poate produce disconfort.
Printre factorii asociați cu apariția mai rapidă a cataractei se numără diabetul, fumatul, expunerea solară și utilizarea îndelungată a corticosteroizilor.
În stadiile inițiale, schimbarea ochelarilor, lumina mai bună și evitarea strălucirii pot ajuta. Singurul tratament care elimină cataracta este însă operația, prin care cristalinul opacifiat este îndepărtat și înlocuit cu unul artificial.
Intervenția nu este necesară imediat la fiecare persoană. În general, este luată în considerare atunci când cataracta începe să afecteze semnificativ activități precum cititul, șofatul sau alte sarcini zilnice.
c. Degenerescența maculară
Degenerescența maculară legată de vârstă afectează macula, zona centrală a retinei necesară pentru vederea detaliilor. Poate provoca vedere centrală neclară, pete în câmpul vizual sau impresia că liniile drepte sunt ondulate.
Boala are două forme principale: uscată și umedă. Forma uscată este mai frecventă și evoluează de regulă lent. Forma umedă apare prin dezvoltarea unor vase anormale care pierd lichid sau sânge și poate afecta vederea mai rapid.
Vârsta, predispoziția genetică și fumatul sunt factori de risc importanți. Renunțarea la fumat și controlul tensiunii arteriale fac parte dintre măsurile utile pentru reducerea riscului.
Pentru anumite persoane cu degenerescență maculară intermediară, formulele de suplimente AREDS2 pot încetini progresia către forme avansate. Aceste suplimente nu sunt recomandate automat tuturor persoanelor și trebuie discutate cu oftalmologul.
Forma umedă este tratată în principal cu medicamente anti-VEGF (aflibercept, ranibizumab, bevacizumab, brolucizumab și faricimab) administrate prin injecții în ochi. Aceste terapii au schimbat substanțial prognosticul bolii și pot încetini sau opri pierderea vederii la mulți pacienți.
Pentru atrofia geografică, o formă avansată de degenerescență maculară uscată, în SUA au fost aprobate medicamente care inhibă sistemul complementului. Ele pot încetini extinderea leziunilor, dar nu refac vederea deja pierdută. Disponibilitatea și indicațiile diferă între țări.
5. Cum pot fi prevenite problemele care afectează ochii?
Nu toate afecțiunile ochilor pot fi prevenite. Factorii genetici și îmbătrânirea au un rol important în multe dintre ele. Totuși, câteva măsuri pot contribui la protejarea sănătății ochilor.
Controalele oftalmologice regulate sunt importante mai ales deoarece boli precum glaucomul sau degenerescența maculară pot avea puține simptome la început.
Renunțarea la fumat reduce riscul unor boli precum cataracta și degenerescența maculară. Menținerea sub control a diabetului, hipertensiunii și colesterolului protejează, de asemenea, ochii și vasele de sânge.
În aer liber sunt recomandate ochelari de soare care blochează 99–100% din radiațiile UVA și UVB. În timpul activităților care pot produce traumatisme trebuie purtați ochelari de protecție.
Persoanele care folosesc lentile de contact trebuie să respecte indicațiile privind curățarea, depozitarea și durata de purtare. Lentilele nu trebuie expuse inutil la apă, iar în cazul durerii, roșeții sau vederii încețoșate trebuie scoase și solicitat sfatul medicului.
Pentru reducerea transmiterii conjunctivitei infecțioase sunt importante spălarea mâinilor, evitarea frecării ochilor și nefolosirea în comun a prosoapelor, produselor cosmetice sau altor obiecte care intră în contact cu ochii.
6. Când trebuie să mergi de urgență la medicul oftalmolog?
O pierdere bruscă a vederii necesită evaluare medicală imediată. Același lucru este valabil pentru durerea oculară severă, mai ales dacă este însoțită de ochi roșu, vedere încețoșată, halouri în jurul luminilor, greață sau vărsături.
Apariția bruscă a unui număr mare de puncte sau fire plutitoare, a unor flash-uri luminoase ori a unei umbre asemănătoare unei „perdele” poate indica o ruptură sau o dezlipire de retină. Aceasta este o urgență care poate amenința vederea.
Traumatismele oculare serioase, corpii străini înfipți în ochi și expunerea la substanțe chimice necesită, de asemenea, intervenție rapidă.
Și unele simptome aparent asemănătoare conjunctivitei necesită consult prompt: durere, sensibilitate mare la lumină, vedere încețoșată persistentă sau roșeață intensă. Acestea pot indica o problemă mai gravă decât o conjunctivită obișnuită.
7. Concluzie
Cele mai frecvente afecțiuni ale ochilor au cauze și consecințe foarte diferite. Miopia, hipermetropia și astigmatismul sunt vicii de refracție care pot fi corectate, în timp ce conjunctivita poate avea cauze infecțioase, alergice sau iritative.Glaucomul, cataracta și degenerescența maculară necesită monitorizare și tratament adaptat fiecărei persoane.
Protejarea ochilor, igiena corectă a lentilelor de contact, renunțarea la fumat și controlul bolilor cronice contribuie la sănătatea oculară. Orice pierdere bruscă a vederii, durere intensă sau apariție rapidă de flash-uri, puncte plutitoare și umbre în câmpul vizual trebuie evaluată fără întârziere.
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Care sunt cele mai frecvente afecțiuni ale ochilor?
Răspuns: Printre problemele întâlnite frecvent se numără viciile de refracție, precum miopia, hipermetropia și astigmatismul, conjunctivita, cataracta, glaucomul și degenerescența maculară.
Întrebare: Miopia se poate vindeca?
Răspuns: Ochelarii și lentilele de contact corectează vederea, dar nu elimină cauza anatomică a miopiei. La adulții eligibili, chirurgia refractivă poate reduce sau elimina nevoia de corecție optică.
Întrebare: Conjunctivita are nevoie întotdeauna de antibiotic?
Răspuns: Nu. Antibioticele nu tratează conjunctivita virală sau alergică. Unele forme bacteriene pot necesita picături ori unguente antibiotice, la recomandarea medicului.
Întrebare: Glaucomul poate fi vindecat?
Răspuns: Leziunile nervului optic produse de glaucom nu pot fi inversate. Tratamentul care scade presiunea intraoculară poate însă încetini sau opri progresia și poate proteja vederea rămasă.
Întrebare: Ce simptome ale ochilor reprezintă o urgență?
Răspuns: Pierderea bruscă a vederii, durerea oculară severă, flash-urile luminoase, apariția bruscă a multor puncte plutitoare sau a unei „perdele” întunecate în câmpul vizual necesită evaluare medicală imediată.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cleveland Clinic - Refractive Errors
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/24224-refractive-errors
Wiley Online Library - Recent Advancements in the Treatment of Age-Related Macular Degeneration
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1002/mdr2.70009
Studiul „Recent Advancements in the Treatment of Age-Related Macular Degeneration”, apărut în Med Research, Volume1, Issue2, September 2025, Pages 151-169, https://doi.org/10.1002/mdr2.70009, autori: Shan Liu et al.
MDPI - An Update on Viral Conjunctivitis Treatment Strategies: A Narrative Literature Review
https://www.mdpi.com/2076-2607/13/8/1712
Studiul „An Update on Viral Conjunctivitis Treatment Strategies: A Narrative Literature Review”, apărut în Microorganisms 2025, 13(8), 1712; https://doi.org/10.3390/microorganisms13081712, autori: Maheshver Shunmugam et al.
Te-ar mai putea interesa și...
