Schimbarea stilului de viata ar putea preveni sau incetini aparitia dementei

Rezumat: Demența nu este o consecință inevitabilă a îmbătrânirii, iar cercetările recente sugerează că o parte importantă a riscului poate fi influențată de factori modificabili. Schimbarea stilului de viata prin activitate fizică, controlul tensiunii arteriale, stimulare cognitivă, alimentație echilibrată și menținerea relațiilor sociale poate contribui la protejarea sănătății creierului.

Studiile nu demonstrează că aceste măsuri pot preveni întotdeauna Alzheimer sau alte forme de dementa, însă arată că intervențiile asupra mai multor factori de risc pot încetini declinul mental. Beneficiile sunt mai mari atunci când obiceiurile sănătoase sunt adoptate din timp și menținute pe termen lung.

1. Legătura dintre stilul de viață și declinul mental
2. Ce este demența?
3. Impactul schimbării stilului de viață asupra sănătății creierului
a. Antrenamentul cognitiv
b. Controlul tensiunii arteriale
c. Activitatea fizică
d. Recomandări pentru implementarea schimbărilor în stilul de viață
4. Strategii pentru menținerea unui stil de viață activ
a. Sugestii pentru antrenamentul cognitiv
b. Ghiduri pentru o alimentație sănătoasă
5. Concluzie

1. Legătura dintre stilul de viață și declinul mental

Sănătatea creierului este influențată de numeroși factori care acționează de-a lungul vieții. Hipertensiunea, colesterolul LDL crescut, diabetul, fumatul, lipsa mișcării, izolarea socială, depresia, problemele netratate de auz sau vedere și consumul excesiv de alcool sunt câteva dintre elementele asociate cu un risc mai mare de dementa.

Raportul Lancet Commission din 2024 a identificat 14 factori de risc potențial modificabili. Autorii studiului estimează că abordarea lor la nivel individual și social ar putea preveni sau întârzia aproape 45% dintre cazurile de dementa la nivel global. Procentul este o estimare populațională și nu înseamnă că un anumit individ își poate reduce riscul personal cu 45%.

Prin urmare, schimbarea stilului de viata nu oferă o garanție împotriva bolii Alzheimer. Poate însă reduce expunerea la factori care favorizează afectarea vaselor de sânge, inflamația, bolile metabolice și, în timp, declinul mental.

1. Ce este demența?

Dementa este un termen general folosit pentru un grup de afecțiuni care produc deteriorarea suficient de importantă a memoriei, gândirii, limbajului sau capacității de a lua decizii încât viața de zi cu zi să fie afectată. Nu reprezintă o singură boală și nici o etapă normală a îmbătrânirii.

Boala Alzheimer este cea mai cunoscută cauză de dementa, însă există și demență vasculară, demență cu corpi Lewy, demență frontotemporală și forme mixte. Cauzele și evoluția diferă, motiv pentru care problemele persistente de memorie sau comportament necesită evaluare medicală.

Un declin mental ușor nu înseamnă automat dementa. Unele persoane dezvoltă tulburare cognitivă ușoară și continuă să își desfășoare activitățile obișnuite. Nu toate aceste persoane ajung ulterior să dezvolte Alzheimer.

3. Impactul schimbării stilului de viață asupra sănătății creierului

Unul dintre cele mai importante studii recente este US POINTER, publicat în 2025. Cercetarea a urmărit adulți mai în vârstă cu risc crescut de declin mental și a comparat două intervenții multidimensionale asupra stilului de viata.

Programul mai structurat a inclus exercițiu fizic regulat, alimentație apropiată de dieta MIND, activități cognitive și sociale și monitorizarea sănătății. După doi ani, ambele grupuri au prezentat îmbunătățiri ale scorurilor cognitive, dar beneficiul a fost statistic mai mare în grupul cu intervenție structurată și mai intensă.

Rezultatul nu demonstrează că schimbarea stilului de viata previne definitiv Alzheimer. El susține însă ideea că intervențiile combinate și bine organizate pot avea efecte măsurabile asupra funcției cognitive la persoanele cu risc.

STUDII VIITOARE DESPRE ALZHEIMER

a. Antrenamentul cognitiv

Creierul are nevoie de activitate, la fel cum corpul are nevoie de mișcare. Antrenamentul cognitiv presupune exerciții structurate pentru memorie, atenție, raționament, viteză de procesare sau rezolvarea problemelor.

O meta-analiză publicată în 2024, care a inclus 55 de studii randomizate și peste 4.400 de participanți, a constatat beneficii cognitive asociate antrenamentului, mai ales atunci când participanții s-au implicat constant și au respectat programul.

Totuși, nu orice aplicație sau joc comercial prezentat drept „antrenament pentru creier” poate preveni dementa. Dovezile pentru astfel de produse sunt mult mai limitate. Activitățile variate și provocatoare, integrate într-un stil de viata activ, reprezintă o abordare mai realistă.

b. Controlul tensiunii arteriale

Sănătatea vasculară și cea cerebrală sunt strâns legate. Hipertensiunea, în special în perioada de mijloc a vieții, este asociată cu un risc mai mare de declin mental ulterior. Un studiu publicat recent a urmărit 33.995 de adulți cu hipertensiune necontrolată. După patru ani, intervenția intensivă pentru scăderea tensiunii arteriale a fost asociată cu un risc mai mic de apariție a demenței comparativ cu îngrijirea obișnuită.

Țintele tensiunii arteriale trebuie însă stabilite individual de medic. Schimbarea stilului de viata poate include reducerea excesului de sare, activitate fizică, renunțarea la fumat și controlul greutății, dar tratamentul prescris pentru hipertensiune nu trebuie întrerupt sau modificat fără recomandare medicală.

c. Activitatea fizică

Mișcarea regulată susține sănătatea inimii și a vaselor de sânge și poate avea efecte favorabile asupra creierului. Ghidurile generale recomandă adulților cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână, adaptată stării de sănătate și capacității individuale.

Un studiu publicat în JAMA Neurology în 2022, realizat pe peste 78.000 de adulți, a observat o asociere între numărul mai mare de pași și riscul mai mic de dementa. Aproximativ 9.800 de pași pe zi au fost asociați cu cea mai mare reducere observată a riscului în acel studiu.

Fiind un studiu observațional, acesta nu dovedește că mersul previne direct Alzheimer. Este important de reținut că orice creștere sustenabilă a nivelului de mișcare poate face parte dintr-un stil de viata favorabil sănătății generale și cerebrale.

d. Recomandări pentru implementarea schimbărilor în stilul de viață

Schimbarea stilului de viata funcționează mai bine atunci când este realistă. O persoană sedentară nu trebuie să înceapă direct cu antrenamente solicitante. Zece sau cincisprezece minute de mers zilnic pot reprezenta primul pas, urmate de creșteri treptate.

Este utilă și monitorizarea factorilor medicali. Tensiunea arterială, glicemia, colesterolul, greutatea, vederea și auzul trebuie verificate periodic. Tratarea problemelor depistate poate proteja simultan inima, mobilitatea și sănătatea creierului.

Un stil de viata sănătos înseamnă și somn suficient, limitarea alcoolului, evitarea fumatului și menținerea contactului cu alte persoane. Izolarea socială este unul dintre factorii de risc identificați în cercetările moderne despre dementa.

4. Strategii pentru menținerea unui stil de viață activ

Activitatea poate fi împărțită în perioade scurte pe parcursul zilei: mers, grădinărit, cumpărături pe jos, dans, înot sau exerciții adaptate vârstei. Pentru persoanele sedentare, schimbarea stilului de viata poate începe prin înlocuirea unei jumătăți de oră petrecute pe scaun cu o plimbare. O rutină stabilă este adesea mai ușor de menținut decât obiectivele ambițioase și greu de respectat.

Persoanele cu boli cardiovasculare, probleme articulare sau alte afecțiuni cronice ar trebui să discute cu medicul înainte de a începe activități fizice intense.

a. Sugestii pentru antrenamentul cognitiv

Cititul, învățarea unei limbi străine, jocurile de strategie, muzica, activitățile creative, rezolvarea unor probleme sau învățarea folosirii unei tehnologii noi pot solicita mai multe funcții cognitive. Interacțiunea cu alte persoane adaugă o componentă importantă. Participarea la activități de grup, voluntariatul, discuțiile și menținerea relațiilor apropiate combină stimularea intelectuală cu cea socială.

Pentru reducerea riscului de declin mental, este probabil mai utilă varietatea decât repetarea mecanică a aceluiași exercițiu. Antrenamentul cognitiv trebuie privit ca o parte a unui stil de viata complex, nu ca o metodă independentă de prevenire a bolii Alzheimer.

b. Ghiduri pentru o alimentație sănătoasă

Modelele alimentare de tip mediteranean sau MIND pun accentul pe legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, nuci, pește și uleiuri vegetale și limitează alimentele foarte procesate, excesul de zahăr și grăsimile saturate.

Dovezile trebuie interpretate cu prudență. Într-un studiu randomizat publicat în New England Journal of Medicine în 2023, dieta MIND nu a produs după trei ani o îmbunătățire cognitivă semnificativ mai mare decât dieta de control, în condițiile în care ambele grupuri au primit consiliere și au redus moderat aportul caloric.

O alimentație echilibrată rămâne însă importantă pentru controlul tensiunii, diabetului, greutății și colesterolului. Aceste beneficii pot face schimbarea stilului de viata relevantă pentru sănătatea creierului chiar dacă niciun aliment, supliment sau dietă nu poate garanta prevenirea dementei.

5. Concluzie

Datele actuale susțin tot mai clar legătura dintre sănătatea cardiovasculară, activitatea fizică, stimularea mentală, relațiile sociale și sănătatea creierului. Dementa are cauze complexe, iar vârsta și genetica nu pot fi modificate, însă o parte dintre factorii de risc pot fi influențați.

Schimbarea stilului de viata nu trebuie prezentată drept tratament pentru Alzheimer și nici ca o metodă sigură de prevenție. Dovezile recente sugerează însă că abordarea simultană a mai multor factori poate contribui la reducerea riscului și la menținerea funcției cognitive.

Prevenția începe înainte de apariția unui declin mental evident. Mișcarea, controlul tensiunii, alimentația echilibrată, activitatea intelectuală, tratarea problemelor de vedere și auz și menținerea vieții sociale sunt măsuri cu beneficii care depășesc sănătatea creierului.

Dacă apar probleme de memorie care interferează cu activitățile zilnice, dezorientare, modificări importante de comportament sau dificultăți de limbaj, schimbarea stilului de viata nu trebuie să înlocuiască evaluarea medicală. Unele cauze ale tulburărilor cognitive pot fi tratabile, iar diagnosticul precoce permite stabilirea unui plan adecvat.

Q&A: Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Există calmante pentru dementa senilă?
Răspuns: Nu există „calmante” care să trateze dementa. Termenul „demență senilă” este nespecific. Agitația, anxietatea, durerea sau tulburările de somn trebuie evaluate separat, deoarece tratamentul depinde de cauză. Unele medicamente pot produce reacții adverse importante la persoanele cu dementa și trebuie administrate numai la recomandarea medicului.

Întrebare: Dementa se moștenește?
Răspuns: Cele mai multe cazuri de dementa și Alzheimer nu sunt moștenite direct. Genele pot influența riscul, dar interacționează cu vârsta, sănătatea și stilul de viata. Există forme rare de Alzheimer familial, determinate de anumite variante genetice și caracterizate adesea prin debut precoce.

Întrebare: Care este tratamentul pentru demența cu corpi Lewy?
Răspuns: Tratamentul este individualizat și poate include medicamente pentru simptome cognitive, tulburări de mișcare, somn sau comportament, precum și intervenții fără medicamente. Persoanele cu demență cu corpi Lewy pot avea o sensibilitate severă la unele antipsihotice, de aceea acestea trebuie folosite cu mare precauție și numai sub supraveghere medicală.

Întrebare: Care este diferența dintre dementa și boala Alzheimer?
Răspuns: Dementa este un termen general pentru afectarea memoriei și a altor funcții cognitive suficient de severă pentru a influența viața cotidiană. Alzheimer este o boală neurodegenerativă specifică și reprezintă una dintre principalele cauze de dementa.

Întrebare: Care sunt primele semne ale bolii Alzheimer?
Răspuns: Printre primele manifestări se pot număra pierderile de memorie care afectează viața zilnică, repetarea întrebărilor, dificultatea găsirii cuvintelor, problemele de orientare, raționamentul mai slab și dificultatea de a realiza activități anterior familiare. O evaluare medicală este necesară deoarece alte afecțiuni pot produce simptome asemănătoare.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Dementia prevention, intervention, and care: 2024 report of the Lancet standing Commission
https://www.thelancet.com/article/S0140-6736(24)01296-0/abstract
Studiul „Structured vs Self-Guided Multidomain Lifestyle Interventions for Global Cognitive Function”, JAMA, 2025, autori: Laura D. Baker, Mark A. Espeland, Rachel A. Whitmer
https://jamanetwork.com/journals/jama/fullarticle/2837046
Studiul „Blood pressure reduction and all-cause dementia in people with uncontrolled hypertension: an open-label, blinded-endpoint, cluster-randomized trial”, Nature Medicine volume 31, autori: Jiang He, Chuansheng Zhao, Shanshan Zhong, Nanxiang Ouyang, Guozhe Sun
https://www.nature.com/articles/s41591-025-03616-8
Studiul „Effects of engagement, persistence and adherence on cognitive training outcomes in older adults with and without cognitive impairment: a systematic review and meta-analysis of randomised controlled trials”, Age Ageing. 2024 Jan 2, autori: Zhen Li, Hao He, Yiqi Chen, Qing Guan
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38266127/

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...