Schema completă de vaccinare la copii și adolescenți: 0 luni - 18 ani
Rezumat: Schema completa de vaccinare la copii și adolescenți urmărește prevenirea unor boli grave, precum difteria, tetanosul, tusea convulsivă, hepatita B, rujeola și infecțiile pneumococice.
În România, vaccinurile din Programul Național de Vaccinare se administrează din primele zile de viață, apoi la 2, 4, 11 și 12 luni, cu rapeluri în copilărie și adolescență. Din toamna 2026, se face trecerea de la vaccinul pneumococic conjugat 13-valent la vaccin 15-valent, fără schimbarea schemei de la 2, 4 și 11 luni. Vaccinarea la timp protejează copilul și reduce riscul de complicații severe, spitalizare și transmitere în comunitate în toate etapele copilăriei.
Vaccinarea copiilor începe încă din primele zile după naștere și continuă pe parcursul copilăriei și adolescenței. Respectarea calendarului permite construirea imunității la vârstele la care copiii sunt mai vulnerabili la anumite infecții.
În România, schema completă de vaccinare include vaccinuri administrate în maternitate, la medicul de familie și, în anumite situații, vaccinuri recomandate suplimentar. Calendarul național prevede vaccinarea împotriva unor boli precum hepatita B, tuberculoza, difteria, tetanosul, tusea convulsivă, poliomielita, infecția cu Haemophilus influenzae tip b, boala pneumococică, rujeola, rubeola și oreionul.
Organizația Mondială a Sănătății subliniază că momentul administrării și numărul dozelor pot varia de la o țară la alta și recomandă respectarea programului național de imunizare.
1. Ce sunt vaccinurile?
2. Vaccinuri care se fac în primul an de viață
a. Vaccinuri care se fac în maternitate
b. Vaccinuri care se fac la medicul de familie
c. Vaccinuri recomandate suplimentar în primul an de viață
d. Vaccinuri care se fac după primul an de viață
e. Precizări despre schema completă de vaccinare la copii
3. Ce boli pot să apară la copii dacă nu sunt vaccinați?
a. Difteria
b. Tetanosul
c. Pertussisul sau tusea convulsivă
d. Hepatita A
e. Hepatita B
f. Infecția cu Haemophilus influenzae tip b
g. Infecțiile cu HPV și cancerele asociate
h. Rujeola sau pojarul
i. Rubeola
j. Oreionul
k. Varicela sau vărsatul de vânt
l. Gripa
m. Boala pneumococică și pneumonia
4. De ce este importantă respectarea schemei de vaccinare
1. Ce sunt vaccinurile?
Vaccinurile sunt produse biologice care pregătesc sistemul imunitar să recunoască și să răspundă la un anumit microorganism sau la componentele acestuia. În funcție de produs, ele pot conține microorganisme atenuate sau inactivate, antigene purificate, proteine, polizaharide conjugate sau informație genetică necesară producerii temporare a unui antigen.
Prin vaccinare, organismul dezvoltă un răspuns imun fără a fi nevoie să treacă prin boala și complicațiile pe care infecția naturală le poate provoca. Ulterior, dacă persoana vaccinată întâlnește agentul infecțios, sistemul imunitar îl poate identifica și combate mai rapid.
Unele vaccinuri conțin și excipienți, stabilizatori sau adjuvanți, în cantități atent controlate. Compoziția diferă de la un produs la altul, de aceea afirmația că toate vaccinurile ar conține aceleași substanțe nu este corectă.
După vaccinare pot apărea reacții locale, precum durere, roșeață sau umflare la locul injectării, ori simptome generale tranzitorii, cum sunt febra ușoară, oboseala sau iritabilitatea. Reacțiile adverse grave sunt rare, iar fiecare vaccin are indicații, contraindicații și precauții specifice.
2. Vaccinuri care se fac în primul an de viață
În România, schema completă de vaccinare începe imediat după naștere și cuprinde mai multe etape în primul an.
a. Vaccinuri care se fac în maternitate
În primele 24 de ore de viață - vaccinul hepatitic B
Vaccinarea împotriva hepatitei B începe la naștere. Infecția cu virusul hepatitic B dobândită în perioada perinatală sau în copilăria timpurie prezintă un risc ridicat de a deveni cronică. Din acest motiv, doza administrată nou-născutului reprezintă o etapă importantă a prevenției.
Între 2 și 7 zile - vaccinul BCG
BCG este utilizat în special pentru protecția copiilor împotriva formelor grave de tuberculoză, inclusiv meningita tuberculoasă și tuberculoza diseminată. O meta-analiză publicată în The Lancet Global Health în 2022 susține efectul protector al vaccinării BCG administrate în perioada de sugar asupra tuberculozei, în special în copilărie.
După BCG poate rămâne o mică cicatrice la nivelul brațului. Evoluția locală trebuie urmărită conform recomandărilor primite la externarea din maternitate.
b. Vaccinuri care se fac la medicul de familie
La 2 luni
În cadrul Programului Național de Vaccinare se administrează prima doză de vaccin hexavalent DTPa-VPI-Hib-Hep B. Acest vaccin oferă protecție împotriva a șase boli: difterie, tetanos, tuse convulsivă, poliomielită, infecții produse de Haemophilus influenzae tip b și hepatită B.
Tot la 2 luni se administrează prima doză de vaccin pneumococic conjugat.
Din 2026, vaccinul pneumococic conjugat utilizat la sugari trece de la PCV13 la PCV15, un vaccin care acoperă 15 serotipuri de Streptococcus pneumoniae. Vaxneuvance conține cele 13 serotipuri acoperite de PCV13 și, suplimentar, serotipurile 22F și 33F. Agenția Europeană pentru Medicamente autorizează vaccinul pentru copii începând de la vârsta de 6 săptămâni.
Pentru copiii din România, schema rămâne 2, 4 și 11 luni, administrarea fiind făcută la aceleași vizite la care se administrează și vaccinul hexavalent.
Un studiu de fază III publicat în Vaccine în 2023 a evaluat PCV15 exact într-o schemă 2+1, la 2, 4 și 11-15 luni. PCV15 a produs răspunsuri imune non-inferioare față de PCV13 pentru cele 13 serotipuri comune și răspunsuri superioare pentru cele două serotipuri suplimentare, 22F și 33F. Profilul de siguranță a fost comparabil.
În același studiu, vaccinul pneumococic a fost administrat concomitent cu vaccinul hexavalent DTPa-HBV-IPV/Hib, fără afectarea relevantă a răspunsurilor imune la componentele acestuia.
Dacă sugarul a început vaccinarea pneumococică cu PCV13, schema nu trebuie reluată. Seria poate fi continuată cu Vaxneuvance.
Un studiu randomizat de fază III care a analizat diferite combinații de PCV13 și PCV15 la sugari a găsit răspunsuri imune comparabile pentru cele 13 serotipuri comune și a concluzionat că datele susțin interschimbabilitatea celor două vaccinuri în cadrul seriei pediatrice.
Și recomandările CDC privind PCV15 au precizat că o serie începută cu PCV13 poate fi completată cu PCV15, fără reluarea vaccinării de la început.
La 4 luni
Se administrează a doua doză de vaccin hexavalent DTPa-VPI-Hib-Hep B și a doua doză de vaccin pneumococic conjugat PCV15. Păstrarea intervalelor recomandate între doze contribuie la dezvoltarea răspunsului imun și la protecția copilului în perioada în care riscul unor infecții severe este mai mare.
La 11 luni
Se administrează a treia doză de vaccin hexavalent DTPa-VPI-Hib-Hep B și doza de rapel a vaccinului pneumococic conjugat, conform schemei 2+1. Pentru c PCV15, Agenția Europeană pentru Medicamente prevede o schemă pediatrică de două doze primare urmate de o doză de rapel, în conformitate cu recomandările oficiale naționale.
La 12 luni
Se administrează prima doză de vaccin ROR - rujeolă, oreion, rubeolă. Vaccinarea ROR este importantă în special într-un context în care rujeola continuă să producă focare atunci când acoperirea vaccinală scade. Rujeola este extrem de contagioasă și poate determina pneumonie, encefalită și, mai rar, complicații neurologice tardive.
c. Vaccinuri recomandate suplimentar în primul an de viață
În afara vaccinurilor incluse în schema națională, medicul pediatru sau medicul de familie poate recomanda și alte vaccinuri, în funcție de vârstă, starea de sănătate și riscul individual. Vaccinarea împotriva rotavirusului poate începe de la vârsta de aproximativ 6 săptămâni. Vaccinurile sunt administrate oral, iar schema cuprinde două sau trei doze, în funcție de produs. Există limite de vârstă pentru finalizarea seriei, motiv pentru care vaccinarea nu trebuie amânată.
Vaccinarea meningococică poate proteja împotriva unor forme severe de boală meningococică, precum meningita și septicemia. Sunt disponibile vaccinuri împotriva meningococului B și vaccinuri conjugate împotriva serogrupurilor A, C, W și Y. Schema se stabilește în funcție de produs și vârsta copilului.
Vaccinarea antigripală este recomandată anual, începând de la vârsta la care produsul utilizat este autorizat, frecvent de la 6 luni. La copiii vaccinați pentru prima dată pot fi necesare două doze, în funcție de vârstă și istoricul de vaccinare.
d. Vaccinuri care se fac după primul an de viață
Schema completă de vaccinare continuă și după vârsta de un an.
La 5 ani - vaccin ROR
Se administrează a doua doză de vaccin împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei.
La 5-6 ani - vaccin DTPa-VPI
Rapelul consolidează protecția împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive și poliomielitei.
La 14 ani - vaccin dTpa
Adolescentul primește un rapel împotriva difteriei, tetanosului și tusei convulsive, adaptat vârstelor mai mari. Imunitatea împotriva difteriei și tetanosului nu este întotdeauna permanentă. Din acest motiv sunt necesare rapeluri, iar vaccinarea continuă ulterior și la adult conform recomandărilor aplicabile.
Vaccinarea anti-HPV la copii și adolescenți
Vaccinul HPV protejează împotriva infecțiilor cu tipuri de papilomavirus uman asociate cu cancerul de col uterin și cu alte cancere anogenitale și orofaringiene. În România, începând din octombrie 2025, accesul gratuit la vaccinarea HPV a fost extins la fete și băieți cu vârste între 11 și 26 de ani.
Numărul dozelor depinde de vârsta la care este începută vaccinarea și de situația medicală individuală. Medicul stabilește schema potrivită fiecărui adolescent.
Alte vaccinuri opționale
În funcție de vârstă și contextul epidemiologic, pot fi recomandate vaccinuri împotriva:
- varicelei;
- hepatitei A;
- meningococului B;
- meningococului A, C, W și Y;
- gripei sezoniere.
Nu există o singură schemă de vaccinare opțională potrivită tuturor copiilor. Recomandarea trebuie adaptată vârstei, vaccinurilor administrate anterior, bolilor cronice, călătoriilor și altor factori de risc.
e. Precizări despre schema completă de vaccinare la copii
Calendarul național stabilește vârstele standard pentru vaccinare, dar o doză omisă sau întârziată nu înseamnă automat că întreaga serie trebuie începută din nou. Pentru multe vaccinuri există scheme de recuperare, numite „catch-up vaccination”. Medicul verifică documentele de vaccinare și stabilește ce doze lipsesc și la ce interval pot fi administrate.
Aceeași regulă este relevantă pentru vaccinarea pneumococică. În cazul copiilor care au început seria cu PCV13, continuarea cu PCV15 este susținută de date clinice și de recomandări internaționale.
Vaccinurile recomandate unui copil cu o boală cronică, imunodeficiență, implant cohlear, asplenie sau alt factor de risc pot fi diferite de schema standard. În aceste situații, planul de vaccinare trebuie discutat individual cu medicul.
3. Ce boli pot să apară la copii dacă nu sunt vaccinați?
Vaccinarea nu este destinată doar prevenirii unor episoade ușoare de boală. O parte dintre infecțiile prevenibile prin vaccinuri pot produce complicații severe, spitalizare, sechele permanente sau deces.
a. Difteria
Difteria este o infecție cauzată în principal de bacteria Corynebacterium diphtheriae. Se transmite în special prin secreții respiratorii și poate determina apariția unei pseudomembrane groase la nivelul faringelui și amigdalelor.
Toxina produsă de bacterie poate afecta și alte organe. Printre complicațiile difteriei se numără miocardita, afectarea nervilor și insuficiența respiratorie. Vaccinurile care conțin anatoxină difterică nu protejează neapărat împotriva colonizării bacteriene, dar sunt esențiale pentru prevenirea bolii toxice și a formelor severe.
În schema completă de vaccinare, protecția împotriva difteriei începe prin vaccinul hexavalent și este consolidată ulterior prin rapelurile DTPa-VPI și dTpa.
b. Tetanosul
Tetanosul este produs de toxina bacteriei Clostridium tetani. Sporii bacteriei se găsesc în mediul înconjurător și pot pătrunde în organism prin răni sau leziuni ale pielii. Boala poate produce rigiditate musculară și spasme extrem de dureroase. Pot fi implicați mușchii mandibulei, ai gâtului și cei respiratori, iar formele severe necesită tratament în terapie intensivă.
Tetanosul nu se transmite de la o persoană la alta. Din acest motiv, imunitatea colectivă nu poate înlocui protecția individuală obținută prin vaccinare. Protecția împotriva tetanosului necesită o serie primară de vaccinuri și rapeluri periodice. La copii, acestea sunt integrate în vaccinurile combinate administrate conform calendarului.
c. Pertussisul sau tusea convulsivă
Tusea convulsivă este produsă de bacteria Bordetella pertussis. La copiii mai mari se poate manifesta prin episoade prelungite de tuse, dar la sugari evoluția poate fi mult mai severă. Sugarii pot prezenta apnee, dificultăți de alimentație, pneumonie, convulsii și alte complicații. Vaccinarea în primele luni de viață este importantă tocmai pentru reducerea riscului în această perioadă vulnerabilă.
d. Hepatita A
Hepatita A este o infecție virală care afectează ficatul și se transmite în principal pe cale fecal-orală, inclusiv prin apă sau alimente contaminate și prin contact apropiat cu o persoană infectată. Vaccinul împotriva hepatitei A nu face parte din calendarul standard de rutină pentru toți copiii din România, dar poate fi recomandat suplimentar. În general, protecția de lungă durată se obține printr-o serie de vaccinare stabilită conform produsului utilizat.
e. Hepatita B
Virusul hepatitic B se transmite prin sânge și alte fluide biologice și poate fi transmis de la mamă la copil în jurul momentului nașterii. Riscul de cronicizare este mult mai mare atunci când infecția este dobândită în primii ani de viață. Hepatita B cronică poate evolua în timp spre fibroză hepatică, ciroză și carcinom hepatocelular.
De aceea, vaccinarea începe în România încă din primele 24 de ore după naștere și continuă prin dozele de vaccin hexavalent.
f. Infecția cu Haemophilus influenzae tip b
Haemophilus influenzae tip b, prescurtat Hib, poate produce meningită, pneumonie, epiglotită, septicemie și alte infecții invazive, în special la copiii mici. Înainte de introducerea vaccinării de rutină, Hib era una dintre cauzele importante de meningită bacteriană pediatrică. Vaccinul Hib este inclus în vaccinul hexavalent administrat în România.
g. Infecțiile cu HPV și cancerele asociate
Papilomavirusul uman cuprinde numeroase tipuri de virus. Unele tipuri cu risc oncogen sunt implicate în apariția majorității cazurilor de cancer de col uterin, dar și a unor cancere anale, peniene, vulvare, vaginale și orofaringiene.
Vaccinarea înainte de expunerea la HPV oferă cea mai bună oportunitate de prevenție, motiv pentru care imunizarea este recomandată încă din preadolescență și adolescență.
h. Rujeola sau pojarul
Rujeola este una dintre cele mai contagioase boli infecțioase. Virusul se transmite prin aer și prin secreții respiratorii. Pe lângă febră, tuse, conjunctivită și erupția caracteristică, rujeola poate produce otită, pneumonie și encefalită. La un număr foarte mic de persoane poate apărea, la ani după infecție, panencefalita sclerozantă subacută, o complicație neurologică progresivă și gravă.
Cele două doze de vaccin ROR din schema completă de vaccinare sunt administrate pentru a obține o protecție cât mai bună.
i. Rubeola
Rubeola este de obicei o infecție mai ușoară la copil, însă are o importanță majoră de sănătate publică deoarece infecția în timpul sarcinii poate afecta sever fătul. Sindromul rubeolic congenital poate include tulburări de auz, afecțiuni oculare, malformații cardiace și alte probleme de dezvoltare. Vaccinarea copiilor contribuie astfel și la prevenirea circulației virusului în comunitate.
j. Oreionul
Oreionul este o infecție virală transmisă prin secreții respiratorii și contact apropiat. Manifestarea caracteristică este inflamația glandelor salivare, în special a parotidelor. În unele situații pot apărea meningită, encefalită, pancreatită sau orhită. Vaccinarea ROR oferă protecție împotriva oreionului împreună cu rujeola și rubeola.
k. Varicela sau vărsatul de vânt
Varicela este produsă de virusul varicelo-zosterian. Cele mai multe cazuri la copiii sănătoși evoluează favorabil, dar sunt posibile complicații precum suprainfecții bacteriene ale pielii, pneumonie sau afectare neurologică.
Vaccinul împotriva varicelei poate fi recomandat copiilor care nu au trecut prin boală și nu au fost vaccinați anterior, conform vârstei și recomandării medicului.
l. Gripa
Gripa este o infecție respiratorie produsă de virusurile gripale. La copii poate provoca febră, dureri musculare, tuse și stare generală alterată, iar uneori poate determina pneumonie sau agravarea bolilor cronice.
Vaccinurile antigripale sunt actualizate periodic în funcție de tulpinile care se estimează că vor circula în sezonul următor. Din acest motiv, vaccinarea antigripală este recomandată anual.
m. Boala pneumococică și pneumonia
Streptococcus pneumoniae poate produce otită medie, pneumonie, meningită, bacteriemie și sepsis. Sugarii și copiii mici se numără printre grupele la care prevenția prin vaccin pneumococic conjugat are o importanță deosebită.
PCV15 protejează împotriva bolilor determinate de 15 serotipuri pneumococice, inclusiv cele 13 prezente în PCV13 și serotipurile suplimentare 22F și 33F. Studiile pediatrice de fază III au arătat un profil de siguranță în general comparabil cu PCV13 și răspunsuri imune adecvate pentru serotipurile incluse.
Vaccinarea pneumococică nu poate preveni toate cauzele de pneumonie și nici toate infecțiile cu pneumococ, deoarece există mai multe serotipuri ale bacteriei. Rolul său este de a reduce riscul bolilor determinate de serotipurile acoperite de vaccin.
4. De ce este importantă respectarea schemei de vaccinare?
O schemă completă de vaccinare este concepută astfel încât protecția să apară la vârstele la care riscul anumitor boli și complicații este relevant. Unele vaccinuri necesită mai multe doze pentru construirea răspunsului imun, iar altele au nevoie de rapeluri pentru menținerea protecției.
Dacă o doză a fost omisă, acest lucru nu înseamnă că vaccinarea trebuie abandonată. Medicul de familie sau pediatrul poate stabili o schemă de recuperare pe baza vârstei și a dozelor deja administrate.
Este recomandat ca părinții să păstreze evidența vaccinurilor copilului și să discute cu medicul orice întârziere, reacție adversă anterioară, boală cronică sau tratament care poate influența vaccinarea.
Informațiile din acest articol au caracter educațional și nu înlocuiesc consultația medicală. Schema poate necesita adaptări individuale, în special în cazul copiilor cu afecțiuni cronice sau cu imunitate compromisă.
Q&A: Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Ce vaccinuri sunt recomandate pentru copiii de 14 ani?
Răspuns: În calendarul național din România, la 14 ani se administrează vaccinul dTpa, ca rapel împotriva difteriei, tetanosului și tusei convulsive. La această vârstă este recomandată și vaccinarea HPV dacă schema nu a fost începută sau finalizată, precum și vaccinarea antigripală anuală.
Întrebare: Care este schema obligatorie de vaccinare pentru copii?
Răspuns: Calendarul național include vaccinul hepatitic B și BCG după naștere; vaccinurile hexavalent și pneumococic la 2, 4 și 11 luni; ROR la 12 luni și 5 ani; DTPa-VPI la 5-6 ani și dTpa la 14 ani. Schema exactă trebuie verificată cu medicul de familie.
Întrebare: Care sunt vaccinurile opționale pentru copii?
Răspuns: În funcție de vârstă și risc, pot fi recomandate vaccinurile împotriva rotavirusului, meningococului B, meningococului A-C-W-Y, varicelei, hepatitei A și gripei.
Întrebare: Care este schema de vaccinare pentru nou-născuți?
Răspuns: În România, vaccinarea nou-născutului începe cu vaccinul hepatitic B în primele 24 de ore de viață și vaccinul BCG, de regulă între 2 și 7 zile. De la 2 luni începe seria cu vaccin hexavalent și vaccin pneumococic conjugat.
Întrebare: Care sunt vaccinurile obligatorii pentru copii?
Răspuns: Termenul utilizat mai corect este „vaccinuri incluse în Calendarul Național de Vaccinare”. Acesta cuprinde vaccinarea împotriva hepatitei B, tuberculozei, difteriei, tetanosului, pertussisului, poliomielitei, Hib, bolii pneumococice, rujeolei, rubeolei și oreionului, administrată la vârstele stabilite de program.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
European Medicines Agency. Vaxneuvance
https://www.ema.europa.eu/en/medicines/human/EPAR/vaxneuvance
Studiul „A phase 3, multicenter, randomized, double-blind study to evaluate the interchangeability of V114, a 15-valent pneumococcal conjugate vaccine, and PCV13 with respect to safety, tolerability, and immunogenicity in healthy infants (PNEU-DIRECTION)”, Vaccine. 2023 Jan 16, autori: Androniki Bili, Scott Dobson, Jeffrey Quinones, Wanatpreeya Phongsamart, Peninnah Oberdorfer, Pope Kosalaraksa
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36522265/
Studiul „ Safety, tolerability and immunogenicity of V114 compared with PCV13 in healthy infants, Vaccine”, Vaccine. 2023 Apr 6, autori: Thomas Benfield, Mika Rämet, Piero Valentini
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36841723/
CDC - Use of 15-Valent Pneumococcal Conjugate Vaccine Among U.S. Children: Updated Recommendations of the Advisory Committee on Immunization Practices — United States, 2022
https://www.cdc.gov/mmwr/volumes/71/wr/mm7137a3.htm
Te-ar mai putea interesa și...
